Înțărcarea accidentală

Autor:

Înțărcarea accidentală

Bebelușii primesc majoritatea nutrienților de care au nevoie din laptele matern până la vârsta de 6 luni. Alăptarea până la vârsta de 6 luni are rolul de a proteja copilul împotriva bolilor și a infecțiilor.

Înțărcarea bruscă poate provoca dificultăți atât pentru mamă, cât și pentru copil, din punct de vedere psihologic. Aceasta poate provoca, de asemenea, un disconfort considerabil al sânului și mamele prezintă un risc crescut de apariție a mastitei.

De regulă, înțărcarea accidentală apare atunci când rutina este schimbată, iar, pe de o parte, bebelușul este distras de agitația și de schimbările din jur încât să mai semnaleze nevoia de a suge, iar, pe de altă parte, mama poate uita să țină cont de orele în care copilul are nevoie să fie alăpat.

Uneori, bebelușii refuză brusc să accepte laptele matern. Pot exista multe cauze, cum ar fi dentiția, o infecție a urechii sau o altă boală, o schimbare în dietă, săpunul sau chiar deodorantul.

De asemenea, separarea de copil este o cauză a înțărcării accidentale.

Modificări anatomo-fiziologice în timpul înțărcării

Modificările compoziției laptelui și ale glandelor mamare se produc odată cu înțărcarea. După trei luni de la înțărcare, volumul laptelui scade la aproximativ 67%, 40% și 20% din valoarea inițială. În acest timp, concentrația de proteine, sodiu și fier crește între 100 și 200 procente, în timp ce concentrația de lactoză scade.

Deoarece laptele nu mai este pompat în mod regulat, glandele se dilată și producția de lapte scade treptat. Sânii se aglutinează prin comprimarea vaselor de sânge, restricționând fluxul sanguin. Țesutul glandular revine la o stare de repaus și crește cantitatea de țesut adipos. Glandele mamare, în acest stadiu, revin la o stare apropiată cu cea dinainte de sarcină. (1)

În timpul înțărcării, compoziția laptelui se schimbă dramatic, în special după înțărcarea bruscă. Deși capacitatea secretorie a sânului scade, țesutul mamar involuntar rămâne parțial funcțional pentru o perioadă lungă de timp (aproximativ 45 de zile). În această perioadă, concentrația de lactoză și potasiu scade, în timp ce concentrația de sodiu, grăsimi și proteine crește. În plus, laptele devine din ce în ce mai sărat din cauza creșterii conținutului de proteine (lactoferină, imunoglobulină A, IgG și IgM, albumină, lactalbumină și cazeină). (2)

Cum afectează înțărcarea accidentală mamele?

  • Înțărcarea bruscă poate duce la aglutinarea dureroasă a sânului.
  • Se poate dezvolta o infecție a sânului, canalele de lapte se pot înfunda sau poate apărea un abces mamar.
  • Aglutinarea sânului poate provoca, de asemenea febra laptelui, care apare atunci când sânii proaspetei mămici devin mult prea plini cu lapte. Poate avea simptome asemănătoare cu gripa precum febră, frisoane și slăbiciune musculară. De obicei durează câteva zile.
  • Sânii vor continua să producă lapte matern pentru o vreme.
  • Odată cu înțărcarea și modificarea echilibrului hormonilor, menstruația și fertilitatea vor reveni, motiv pentru care va exista o șansă mai mare de a rămâne însărcinată din nou.


Cum afectează înțărcarea accidentală copiii?

Atunci când un copil este înțărcat brusc, el poate refuza biberonul. De asemenea, copilul poate refuza inițial orice alt tip de hrană de la mamă, caz în care trebuie să se apeleze la un îngrijitor medical care să hrănească copilul. Mama ar trebui să continue să aibă un contact fizic apropiat cu copilul, astfel încât procesul de înțărcare să fie mai puțin psihologic traumatizant atât pentru mamă, cât și pentru copil. (3)

Metode pentru a preveni înțărcarea accidentală:

  • Purtați-vă bebelușul într-un sistem de purtare. Păstrarea copilului în apropiere vă va ajuta să fiți atentă când acesta are nevoie să fie hrănit.
  • Profită de somnul bebelușului. Atunci când bebelușul se odihnește puteți folosi acest timp pentru a vă ocupă de chestiunile de zi cu zi.
  • Hrănește doar tu bebelușul.
  • Îmbracă-te în haine care permit alăptarea.
  • Dacă plecați în călătorii, asigură-te că faceți pauze suficente pentru a alăpta bebelușul. (4)


Alăptarea nu trebuie percepută ca un impediment, ci trebuie integrată în activitățile de zi cu zi.

Metode și tratament pentru a depăși perioada de înțărcare accidentală:

  • Încercați să pompați laptele matern pentru pentru a ușura durerea și starea de disconfort.
  • Purtați un sutien care să suțină, fără să pună presiune prea mare pe sâni.
  • Utilizați comprese reci pe piept. Frunzele reci de varză sau pachetele cu gheață pot ameliora inflamația și durerea sânilor umflați. Utilizate regulat, compresele reci pot contribui, de asemenea, la scăderea producției de lapte.
  • Înțărcarea accidentală poate determina presiune la nivelul sânilor. Această presiune poate cauza scurgeri de lapte în momente aleatorii. Folosiți tampoane la nivelul sânilor pentru a evita petele.
  • Creșterea producției de lapte matern poate fi dureroasă. Discutați cu medicul dumneavoastră despre a lua Motrin sau Tylenol pentru a ajuta la ameliorarea durerii.
  • Încercați plante care reduc producția de lapte. Unele mame folosesc salvie, pătrunjel și mentă pentru a scădea cantitatea de lapte matern. (5)

Data actualizare: 23-08-2018 | creare: 23-08-2018 | Vizite: 88
Alte articole din aceeași secțiune:

Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.