Inteligenţa artificială şi sănătatea - o piaţă în plin avânt

În viitor, medicul de familie ar putea fi un program informatic. Piaţa inteligenţei artificiale în domeniul sănătăţii este în plin avânt, stimulată de giganţii din Silicon Valley, dar şi de numeroase companii de tip start-up, informează AFP.

Această piaţă ar putea ajunge la o cifră de afaceri totală de 6,6 miliarde de dolari în 2021 - faţă de 634 de milioane de dolari în 2014 - estimează cabinetul Frost & Sullivan, care consideră că inteligenţa artificială (AI), ajutând diagnosticarea şi detectarea timpurie a maladiilor, ar putea să contribuie la o scădere a cheltuielilor cu sănătatea.

Noua piaţă se dezvoltă graţie în principal smartphone-urilor şi altor dispozitive conectate.

Tânăra companie Cardiogram asigură că aplicaţia sa poate să detecteze bătăile de inimă anormale ale purtătorilor unui ceas inteligent, potrivit unui studiu realizat recent de Universitatea California.

Graţie unor senzori ai ceasului, algoritmul aplicaţiei este "capabil să distingă între un ritm cardiac normal şi o fibrilaţie auriculară" care poate să ducă la o criză cardiacă, precizează compania Cardiogram pe site-ul ei, adăugând că acest tip de aritmie nu este întotdeauna perceptibil de către victimă.

Un alt exemplu: cercetătorii de la universităţile Harvard şi Vermont au creat un dispozitiv ce permite identificarea cazurilor de depresie, analizând fotografii publicate pe reţeaua de socializare Instagram.

"Fotografiile persoanelor depresive tind mai mult spre albastru, gri şi nuanţe închise", afirmă autorii studiului, care au combinat datele furnizate de peste 43.000 de fotografii. "Rezultatele au fost mai bune decât rata medie de diagnosticare reuşită de către medicii generalişti", au precizat autorii cercetării.

Deşi tehnologia a avut întotdeauna locul ei în medicină, "s-a depăşit un prag important atunci când Apple a lansat Research Kit" în 2015, ce permite colectarea datelor utilizatorilor de iPhone-uri (distanţa parcursă, ritm cardiac etc) în scopuri ştiinţifice, a explicat Kate McCarthy, analist al cabinetului Forrester.

Potrivit părerii sale, descoperirile din domeniul AI au deschis noi posibilităţi pentru "o medicină personalizată" şi permit cercetărilor medicale să se desfăşoare într-un ritm mai alert.

Inteligenţa artificială poate, de asemenea, să ajute la prevenirea bolilor, analizând în amănunt dosarele medicale sau rezultatele analizelor, a explicat Narges Razavian, profesoară la Universitatea New York (NYU), care a coordonat un studiu despre analiza predictivă ce a inclus peste 100 de afecţiuni.

Echipa ei a elaborat algoritmi ce permit detectarea într-o manieră precisă a mai multor boli, în special a diabetului de tip 2 şi a insuficienţei cardiace.

Un alt gigant din Silicon Valley, Google, deţinut de compania Alphabet, se interesează şi el de acest domeniu, prin intermediul departamentului său DeepMind, care foloseşte sisteme AI pentru a-i ajuta pe medici să evalueze riscurile de propagare a cancerului şi să dezvolte tratamente (prin radioterapie) adecvate.

Microsoft, IBM şi Intel colaborează la rândul lor cu oamenii de ştiinţă pentru a analiza date medicale.

Însă aceşti "mastodonţi" ai tehnologiei nu sunt singurii care acţionează pe piaţa inteligenţei artificiale cu aplicaţii în medicină.

Cabinetul CB Insights a numărat, la începutul anului 2017, 106 companii de tip start-up specializate în sănătate care folosesc "machine learning" - capacitatea programelor informatice de a învăţa - şi "analiza predictivă".

Insilico foloseşte de exemplu aceste tehnologii pentru a reduce termenele de testare şi autorizare a medicamentelor, care pot să atingă 10 sau 15 ani.

Inteligenţa artificială poate şi să contribuie la diagnosticarea timpurie a depresiei şi a altor tulburări psihologice. Potrivit cercetătoarei Jessica Ribeiro de la Universitatea Florida, sisteme AI pot să evalueze, de asemenea, în 80%-90% din cazuri, riscul de sinucidere al unor persoane în următorii doi ani.

"Există mult entuziasm, însă tehnologia nu ar putea să ştie, de una singură, să producă progrese medicale la scală mare", a spus Lynda Chin, profesor la Universitatea Texas.

Mai întâi, pentru că accesul la date provenind din surse atât de diverse, precum dosare medicale şi ceasuri conectate, este complicat, în virtutea protejării vieţii private sau din alte cauze, afirmă experta americană. Dar, mai ales, pentru că medicii nu ştiu neapărat ce informaţii sunt disponibile şi nici cum să le utilizeze.