Interactiunea gazda-parazit in bolile infectioase

Suprafata de contact

De obicei primul contact gazda-agresor se face la nivelul suprafetei cutanate sau mucoase. De aceea organismul uman a dezvoltat mecanisme nespecifice de aparare, care actioneaza ca o bariera impotriva invaziei microbiene.

Tipuri de structuri cu rol de bariera:
-tegumentul: este o bariera mecanica extrem de importanta; pielea are un epiteliu dur, cu celule pavimentoase strans legate intre ele; epiteliu pielii este keratinizat (keratina este o proteina ce-i confera rezistenta) si elaboreaza produsi de secretie prin intermediul glandelor sebacee si sudoripare, cu rol de protectie.
-bariere chimice: ph-ul acid (foarte scazul) al sucului gastric si al urinii din vezica urinara, reprezinta medii ostile pentru dezvoltarea bacteriilor.
-flora bacterina proprie organismului, care in mod normal este nepatogena (nu produce boli), impiedica dezvoltarea altor microorganisme, prin eliminarea in exterior a unor substante bacteriostatice si bactericide, asemanatoare antibioticelor.
-mecanisme comportamentale, cum ar fi eructatiile (ragaielile) sau tusea, previn imbolnavirea aparatului respirator.

Distrugerea (arsuri) sau lezarea partiala a acestor bariere (taieturi, plagi, intepaturi, muscaturi), favorizeaza patrunderea agentilor patogeni in mediul intern. Tusea protejeaza organismul impotriva aparitiei  pneumoniei (infectie respiratorie de etiologie bacteriana sau virala); scadearea sau absenta secretiei acide gastrice favorizeaza infectia enterala cu Salmonella. Orice solutie de continuitate (plaga) tegumentara sau mucoasa, reprezinta o potentiala poarta de intrare pentru infectie. Dereglarea florei bacteriene intestinale prin administrarea de antibiotice cu spectru larg, contribuie la aparitia unor infectii digestive, cauzate de diversi patogeni.

Mucoasele care vin in contact direct cu mediul extern (oro-faringiana, nazala, digestiva, genitala) sunt cele mai expuse infectiei. Cu toate acestea, organismul a dezvoltat un sistem de aparare specific, reprezentat de celulele macrofage (care digera antigenii straini) si limfocitele secretoare de anticorpi. Agresorul ajuns la acest nivel, va fi recunoscut, ,,imobilizat’’ si procesat de celulele macrofage, care joaca rol de ,,celule prezentatoare de antigeni’’; ulterior informatia va fi ,,prezentata’’ limfocitelor (celule producatoare de anticorpi), care vor secreta anticorpi specifici, indreptati tintit impotriva acelui agresor. La nivelul mucoaselor se secreta in special imunoglobuline (anticorpi) de tip IgA, numite si ,,imunoglobuline secretorii’’.

Pentru a invada organismul, un agresor trebuie sa atace barierele de protectie; pentru a desfasura atacul ele se vor atasa mai intai tegumentelor si mucoaselor. Un exemplu il reprezinta E. coli, care utilizeaza o serie de prelungiri (fimbrii) pentru atasearea la nivelul mucoasei tractului urinar (E.coli este implicata aparitia infectiilor urinare). Virusul Epstein-Barr se leaga de limfocitele B (limfocitele B activate secreta anticorpii) prin intermediul unui receptor specific, iar virusul HIV (retrovirus) ataca limfocitele T (limfocitele T sunt implicate in activarea limfocitelor B) prin legarea la receptorul CD4. De asemenea, bacteriile sunt capabile de a elabora produsi care neutralizeaza IgA sau care inhiba mecanismul de clearance (curatare) al mucoaselor, prin diminuarea activitatii ciliare (cil = structura aflata la suprafata unor celule, are rol in indepartarea secretiilor, prin realizarea unor miscare ritmice).

Daca unele microorganisme declasneaza infectia de la primul contact, altele doar colonizeaza organismul fara a declansa boala. De exemplu E.coli colonizeaza in mod normal colonul si contribuie la sinteza vitamiei K. In anumite situatii, atungi cand bacteria depaseste mucoasa si patrunde intr-o alta zona, considerata a fi sterila, E.coli poate produce infectie, comportandu-se ca un agent oportunist; un apendice perforat (apendicita complicata) favorizeaza patrunderea acestei bacterii in peritoneu, si aparitia peritonitei (inflamatia peritoneului).

Un alt exemplu in reprezinta infectia cu virusurile herpetice; aceste virusuri raman  cantonate toata viata in organismul gazdei, si determina boala in perioadele in care sistemul imunitar este deprimat.