Interacțiuni alimente - medicamente

Interacțiuni nutrienți - medicamente

Interacțiuni nutrienți - medicamente

Nutrienții din alimentație pot influența modul în care organismul nostru răspunde la acțunea medicamentelor administrate. Totodată, medicamentele administrate pot schimba perturba asimilarea nutrienților.

Alimentele pe care noi le consumam pot stimula, pot reduce sau pot întârzia absorbția substanțelor medicamentoase. De exemplu, absorbția antibioticelor este influențată în mod direct de alimentele pe care le consumam.

Alimentele determină apariția unor schimbări în metabolismul medicamentelor. De exemplu, alimentația hiperproteică, prin activarea sistemului citocrom P-450, favorizează creşterea ratei de metabolizare a unor substanțe medicamentoase. Totodată, consumarea anumitor alimente (precum grapefruit) poate duce la încetinirea metabolismului unor substanțe medicamentoase prin blocarea citocromului P-450.

Alimentația care determină perturbări ale florei microbiene gastrointestinale influențează metabolismul unor substanțe medicamentoase.

De asemenea, unele alimente consumate au capacitatea de a influența modul în care organismul uman răspunde la aceste substanțe medicamentoase. Tiramina este o substanță vasoconstrictoare puternică, prezentă în mod normal în compoziția chimică a brânzei. Consumarea unor cantități crescute de brânză de către bolnavii diagnosticați cu hipertensiune arterială, aflați sub tratament cu monoaminooxidază, poate duce la apariția unei crize hipertensive. [1], [2], [3]

 

Deficiențele nutriționale și medicamentele

Deficiențele nutriționale pot perturba absorbția medicamentelor şi metabolizarea acestora la nivelul organismului uman. Astfel:

  • Deficitul sever de substanțe energetice (calorii) şi proteine determină scăderea concentrației de enzime de la nivel tisular şi modifică răspunsul organismului la substanțele medicamentoase prin diminuarea absorbției acestora, scăderea legării de proteine şi apariția unor leziuni la nivelul ficatului. Modificările care apar la nivel gastrointestinal determină alterarea absorbției şi modifică răspunsul organismului față de acțiunea medicamentelor.
  • Deficitul de vitamină C în organism reduc activitatea substanțelor enzimatice care participă în cadrul procesului de metabolizare a substanțelor medicamentoase în organism, mai ales în cazul persoanelor vârstnice.
  • Deficitul de calciu, zinc şi magneziu în organism pot, de asemenea, altera procesul de metabolizare a medicamentelor. [1], [2], [3], [4]

 

Efecte ale unor substanțe medicamentoase

Un număr crescut de substanțe medicamentoase diminuează pofta de mâncare, absorbția şi metabolizarea alimentelor la nivelul țesuturilor. Anumite medicamente, precum Metoclopramidul, scad absorbția alimentelor şi stimulează motilitatea gastrointestinală. Alte medicamente, precum anticolinergicele sau substanțele opioide, reduc motilitatea tractului gastrointestinal.

Unele medicamente, precum corticosterizii sau diureticele tiazidice, determină perturbări ale metabolismului mineral, prin determinarea depleției de potasiu. În cazul bolnavilor aflați sub tratament cu digitalice, aceasta creşte riscul de apariție a aritmiilor.

Aldosteronul, cortizolul şi dezoxicorticosteronul pot determina apariția retenției accentuate de apă şi sodiu. Riscul de apariție a retenției de apă şi sodiu este mult mai redus în cazul administrării de Prednisolon, Prednison sau analogi corticosteroidici.

Anticoncepționalele orale pe bază de estrogen sau progesteron pot determina, de asemenea, apariția retentiei de apă şi sodiu. De asemenea, anticoncepționalele orale determină reducerea concentrației plasmatice de zinc, cu creşterea secundară a celei de cupru.

Litiul şi sulfonilureicele determină scăderea captării sau eliberării de iod la nivelul glandei tiroide. [1], [2], [5]

 

Medicamente cu interacțiune asupra metabolismului și absorbției vitaminelor

Metabolismul şi absorbția vitaminelor la nivelul organismului uman poate fi perturbată de anumite substanțe medicamentoase. Astfel:

  • Etanolul reduce absorbția tiaminei în organism.
  • Etanolul şi anticonceptionalele orale blochează absorbția de acid folic în organism.
  • Izoniazida determină perturbări ale metabolismului piridoxinei şi niacinei.
  • Fenobarbitalul, Fenitoina, fenotiazinele şi Primidona afectează în mod direct enzimele hepatice microzomiale, care participă la procesul de metabolizare a medicamentelor, cu apariția secundară a deficitului de acid folic.
  • Administrarea suplimentelor de folați concomitent cu medicamentele anticonvulsivante, determină apariția unor interacțiuni medicamentoase. În acest caz, administrarea de drojdie creşte nivelul seric al folaților şi împiedică aparitia acestor interacțiuni.
  • Administrarea de Colchicină, acid aminosalicilic, Trifluoperazină, iodură de potasiu cu eliberare prelungită, anticoncepționale orale sau etanol, poate duce la apariția malabsorbției vitaminei B12.
  • Anticonceptionalele orale cu nivel crescut de progesteron determină apariția, pe cale metabolică, a deficitului de triptofan, cu aparitia secundară a depresiei. [1], [2], [3], [4], [5]

 

Efecte ale medicamentelor asupra statusului nutrițional

În continuare vom prezenta efectele anumitor medicamente asupra stării de nutriție:

  • Antibioticele, Digoxina, Ciclofosfamida, Indometacinul, Fluoxetina, glucagonul, Morfina şi agenții de volum (precum guma de guar, metilceluloza) determină scăderea apetitului.
  • Alcoolul, medicamentele psihoactive, corticosteroizii, antihistaminicele, insulina, Mirtazapina, Dronabinolul, megestrolul acetat, hormonii tiroidieni şi sulfonilureicele determină creşterea apetitului.
  • Octeotridul, Fenitoinul, fenotiazinele, corticosteroizii, Probenecidul, warfarina, opioidele şi diureticele tiazidice determină apariția hiperglicemiei.
  • Orlistatul determină scăderea absorbției de lipide în organism.
  • Inhibitorii de monoaminoxidază (IMAO), Aspirina, barbituricele, sulfonamidele, Fenacetina, beta-blocantele, hipoglicemiantele orale şi Fenilbutazona determină apariția hipoglicemiei.
  • Cloramfenicolul şi Tetraciclina determină scăderea metabolismului proteinelor în organism.
  • Clorpromazina, corticosteroizii adrenalieni, anticoncepționalele orale (pe bază de estrogen şi progesteron), etanolul, Tiouracilul, hormonii de creştere şi vitamina D determină creşterea concentrației plasmatice de lipide.
  • Aspirina, L-asparaginaza, acidul p-aminosalicilic, Colchicina, glucagonul, Clortetraciclina, statinele, dextranii, Niacina, Sulfinpirazona, Fenindiona şi Trifluperidolul determină scăderea concentrației plasmatice de lipide. [1], [2], [3], [4], [5]

Data actualizare: 08-06-2018 | creare: 08-06-2018 | Vizite: 341
Bibliografie
1. Fauci, Braunwald, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON Principiile Medicinei Interne vol.I și II, Editura Teora, București, 2003
2. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014
3. Food-Drug Interactions, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3191675/
4. Dangerous Food-Drug Interactions, link: http://www.todaysgeriatricmedicine.com/archive/101308pe.shtml
5. Avoid Food and Drug Interactions, link: https://www.fda.gov/downloads/Drugs/.../.../UCM229033.pdf
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK