Interpretarea unei coagulograme

Testele în ceea ce privește coagularea sângelui poartă denumirea de coagulogramă. Sub acest termen se regăsesc următorii parametrii:

• timpul de sângerare (TS),
• timpul protrombinei (TP),
• timpul parțial al tromboplastinei (APTT) și
• timpul trombinei (TT).

Timpul de sângerare (TS)

Timpul de sângerare măsoară timpul necesar coagulării sângelui, spontan, după o incizie superficială cutanată. Incizia se face la nivelul antebrațului, iar durata până când se oprește sângerarea este cronometrată. Lungimea și adâncimea inciziei, de obicei 1 mm adâncime și 9 mm lungime, este controlată de un bisturiu automat. Un sfingomanometru este umflat până la 40 mmHg pentru a destinde capilarele antebrațului. Valorile normale se află în intervalul de 2-9 minute.

Nu este indicat să se facă acest test în cazul unei trombocitopenii, când diagnosticul este evident.

Se efectuează în cazul unei anomalii plachetare suspectă, dar cu numărul trombocitelor normal.

Timpul de sângerare (TS) este crescut în:

• trombocitopenie
• anomalii de funcție a trombocitelor (boala Bernard-Soulier, boala Ganzmann, boala von Willebrand)
• anomalii dobândite în urma tratamentelor medicamentoase cu aspirină sau antiinflamatoare
• uremie
• boli mieloproliferative
• boli rare a peretelui capilarelor

Timpul protrombinei (TP) sau INR (International Normal Ratio)

INR-ul măsoară timpul necesar formării de fibrină prin calea extrinsecă, controlată de factorul VII și de calea intrinsecă controlată de factorul II, V, X și I (fibrinogen). Valorile intervalului de normalitate diferă între 10-12 secunde.
TP este elevat dacă oricare dintre factorii de coagulare enumerați anterior sunt mai mici de 10%. Este mai sensibil la deficitul factorilor VII, X, și mai puțin a factorului I, II sau V.

Cauze comune sunt bolile hepatice, deficitul de vitamina K, anticoagulantele orale și coagularea intravasculară diseminată. (1)

INR (TP pacient/TP plasmă normală) ^ISI (International Sensitivity Index) este util doar pacienților cu terapie antiocoagulantă stabilă, fără valoare pentru cei cu diagnosticul sau tratamentul celor cu TP prelungit din altă cauză. Are o acuretețe mai mică la începutul tratamentului cu anticoagulante orale, dar este mai de încredere decât raportul TP neconvertit.

Valori INR la pacienții sub tratament anticoagulant = 2-3 (tromboze venoase, emolism pulmonar, infarct miocardic, fibrilație atrială, prolaps de valvă mitrală), 2, 5-3, 5 (valve cardiace mecanice, trombembolism repetat la pacienți anticoagulați cu INR terapeutic), 3-4 (infarct miocardic, tromboză remisă de valvă mecanică aortică), 3, 5-4, 5 (tromboză remisă de valvă mecanică mitrală), 1, 5-1, 9 (prim episod neprovocat de tromboză venoasă profundă, embolism pulmonar după primele 3 luni de tratament). (2)

Timpul parțial al protrombinei (APTT)

Timpul parțial al protrombinei determină timpul necesar formării fibrinei prin calea intrinsecă necesari fiind factorul VIII, IX, XI, XII și prekalikreina și prin calea comună a factorilor I (fibrinogen), protrombina (II), V, X. Intervalul normal se află între 25-36 secunde. APTT este mai sensibil la deficitul factorilor de coagulare VIII, IX decât la orice alt factor. Rezultatul constă în prelungirea APTT dacă oricare factor dintre cei enumerați sunt mai mici de 15-30% față de valoarea normală.

Cauze: tratamentul cu heparină, coagularea intravasculară diseminată, boli hepatice severe, supradozaj de anticoagulante orale, hemofilie, tromoliză sau anticoagulant lupus.

Timpul trombinei (TT)

Timpul trombinei cuantifică timpul necesar plasmei pentru a se coagula după aderarea trombinei.

Timpul trombinei (TT) este crescut dacă fibrinogenul este deficitar și sub 70-100 mg/dl. Heparina sau disfibrinogenemia afectează TT, iar creșterea apare în tratamentul cu heparină, în boli hepatice avansate și coagulare intravasculară diseminată.

Rezultate anormale ale coagulogramei:

• Heparină în proba de sânge. Recoltarea de la o venă centrală este o cauză frecventă de modificare a parametrilor coagulogramei. Se indică recoltarea de la o venă periferică.
• Tromb în proba de sânge. Apare dacă recoltarea se realizează cu dificultate.
• Dacă parametrii sunt elevați cauza poate fi reprezentată de un deficit al factorilor de coagulare sau de prezența inhibitorilor. Testul ar trebui repetat prin amestecul plasmei pacientului cu un volum egal de plasmă normală. Dacă există un deficit de factor al coagulării, proba se va normaliza, dar testul va rămâne anormal, sugerând prezența unui inhibitor în plasma pacientului. Cauze comune de inhibitori: heparina, inhibitori spontani ai factorilor coagulării (hemofilia tratată cu factor VIII sau inhibitorii din bolile autoimune). (1)