Intoxicatia cu substante corozive

Acizi corozivi incriminati in intoxicatia cu substante corozive pot fi:
  • acidul acetic (esenta)
  • acidul clorhidric
  • acidul azotic
  • acidul sulfuric.

Doza letala de acid acetic (otet de concentratie 4-9%) este de 200 ml, iar in cazul acidului sulfuric 5-6 g.

Bazele tari sunt reprezentate de:
  • hidroxid de sodiu (Na)
  • hidroxid de potasiu (K)
  • hidroxid de amoniu
  • hipocloritii alcalini (hipocloritul de Na- agent de albire)
  • detartrantii
  • detergentii.

Accidente grave se produc prin ingestie accidentala sau in tentativele de suicid.

Fiziopatologie

Acizii tari prin intermediul ionilor numiti cationi (H+) determina necroza de coagulare (precipitare sau coagularea proteinelor). Acest fenomen limiteaza patrunderea agentului toxic la nivelul submucoasei explicand numarul redus a stenozelor dupa ingestia de acizi. Se descriu totusi stenoze esofagiene dupa ingestia de acid acetic, precum si hemoliza si leziuni renale severe.

Alcalii caustici actioneaza imediat prin intermediul ionilor numiti anioni (OH-) realizand o necroza de lichefiere a grasimilor si proteinelor cu penetrare adanca in tesuturi, producand necroza peretelui esofagian sau gastric cu perforare, soc si deces rapid.

Actiuni generale pot fi produse, manifestate prin dezechilibre ionice, alcaloza, leziuni ale fibrei musculare miocardice (hidroxidul de potasiu) si methemoglobinizante.

Tablou clinic

  • Faza supraacuta dureaza cateva minute – 1 ora. Este dominata de dureri violente retrosternale, disfagie, soc, varsaturi sanghinolente, sialoree, agitatie neuropsihica. Examenul cavitatii bucale evidentiaza hiperemie, edem, zona de necroza, ulceratii.
  • Faza acuta dureaza pana la 3 saptamani. Semnele clinice cuprind: bucoesofagita postcaustica, hematemeza, melena, tulburari respiratorii (tuse, bronhospasm), perforatii esofagiene sau gastrice. Numai fibroscopia esofagogastrica poate evalua corect leziunile.
  • Faza subacuta dureaza 3-6 saptamani cand apare procesul de vindecare a leziunilor oroesofagiene. In aceasta faza apar stenozele esofagiene. Ele trebuie diagnosticate si se pot incepe dilatatiile esofagiene.
  • Faza cronica se instaleaza dupa 6 saptamani; este dominata de prezenta disfagiei pentru elemente solide sau chiar lichide. Acestea pot determina o stare de denutritie de multe ori atat de avansata incat necesita plasarea unei sonde gastrice pentru a permite alimentatia.

Simptomatologie si diagnostic

  • arsuri chimice manifestate prin: eritem, flictene, ulceratii, necroze, tendinta lenta la vindecare cu aparitia cicatricilor cheloide retractile;
  • arsuri ale mucoasei linguale buco-faringiene, esofagiene, gastrice; ulceratiile pot fi profunde evoluand pana la perforatii precoce esofagiene, gastrice cu instalarea hemoragiei digestive superioare (HDS);
  • inhalarea de vapori de acid oxalic, acid clorhidric (HC) l, acid sulfuric (H2SO4) determina iritatia mucoasei respiratorii, congestie, edem faringian si glotic care merg pana la edem pulmonar acut (EPA) lezional;
  • tuse, coriza, pirozis, dispnee laringiana, sufocare, EPA;
  • fenomene toxice generale: suferinta hepatica, renala, soc pana la instalarea de abces precoce;
  • tulburari hidro-electrolitice si acido-bazice, hemoliza intravasculara, hemoglobinurie, convulsii pana la coma;
  • mediastinite, procese inflamatorii intrapulmonare.

Diagnosticul se emite pe baza investigatiilor paraclinice. Radiografia pulmonara-abdominala permite vizualizarea leziunilor de mediastinita sau peritonita. Tranzitul baritat al esofagului si stomacului se poate efectua dupa trei saptamani. Acesta precizeaza locul si severitatea stenozei esofagiene.

Tratament

Primul ajutor acordat in cazul intoxicatiei cu subtante corozive consta in spalarea abundenta cu apa a tegumentelor si mucoaselor. Se administreaza apa multa in cazul ingestiei pentru diluarea toxicului. Provocarea de varsaturi este contraindicata.

In primele momente se administreaza antalgice: algocalmin, piafen, fortral. Se face echilibrarea hidroelectrolitica si acidobazica.

Se face repaus digestiv 72 ore. Daca exista disfagie se recurge la alimentatie parenterala. Apoi se incepe alimentatia cu alimente lichide: lapte, supe strecurate.

Antibioterapie injectabila se utilizeaza pentru prevenirea infectiilor, timp de 7-10 zile. Reevaluarea endoscopica se face la 3-4 saptamani.

Tratamentul topic local consta in glicerina boraxata, nistatin, anestezina. Se recurge si la corticoterapie: hemisuccinat de hidrocortizon 10 mg/Kgc, prednison 2 mg/Kgc.

Dupa 3 saptamani se verifica prezenta/absenta stenozelor esofagiene. Se incep dilatatiile esofagiene.

Stenozele postcaustice joase se trateaza prin esofagoplastie- metoda Dan Gavriliu cu tub gastric.

Leziunile bucale se trateaza ceai de musetel, solutie de bicarbonat de sodiu (NaHCO3), badijonaj cu glicerina si anestezina 0,5-1%. Se administreaza per os Ulcerotrat si Calmogastrin.

Leziuni oculare se trateaza cu ser fizologic cald, apa plus tratament oftalmologic.

In cazul existentei socului si edemului pulmonar acut (EPA) se face intubatie.

Data actualizare: 18-11-2013 | creare: 18-11-2013 | Vizite: 6686

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK