Intrebari frecvente

Fumatul creeaza dependenta?

DA. Nicotina din frunzele de tutun este un drog ce creeaza dependenta (la fel ca heroina si cocaina) din trei motive:

- consumata in cantitati mici, nicotina creeaza o senzatie de placere, ce ii determina pe fumatori sa fumeze mai mult
fumatorii devin dependenti de nicotina si prezinta simptome de sevraj atunci cand nu mai fumeaza. Aceste simptome includ nervozitate, dureri de cap si tulburari ale somnului.
- intrucat nicotina afecteaza procesele chimice ale creierului si sistemului nervos central, ea poate afecta starea de spirit a fumatorului.


Care sunt persoanele predispuse la dependenta de nicotina?

Orice persoana care fumeaza prezinta un risc crescut de a deveni dependent de nicotina. Studiile arata ca, in majoritatea cazurilor, fumatul devine un obicei inca din timpul adolescentei.
Cu cat o persoana este mai tanara cand incepe sa fumeze, cu atat riscurile ca ea sa devina dependenta sunt mai mari. Aproximativ 90% din fumatorii adulti au devenit dependenti de tutun inainte de varsta de 18 ani.

Fumatul poate cauza cancer?

DA. Tabagismul este responsabil pentru o treime din toate decesele prin cancer din Statele Unite. Mai mult, el provoaca aproape 90% din cazurile de cancer pulmonar.
Fumatul cauzeaza cancer al cavitatii bucale, faringelui, laringelui, esofagului sau vezicii urinare si este implicat in aparitia cancerului de pancreas, col uterin, rinichi si stomac. De asemenea, fumatul este asociat cu aparitia unor tipuri de leucemie.
Indiferent sub ce forma se prezinta tutunul – tigara, trabuc, pipa, sau tutun de mestecat – riscurile de cancer sunt aceleasi. Nu exista o metoda lipsita de riscuri de a fuma.


Fumatul fara inhalarea fumului de tigara este periculos?

DA. Fumul de tigara afecteaza toate celulele vii cu care intra in contact. Chiar daca fumatorul nu inhaleaza direct fumul de tigara, el il inspira ca pe un fum ambiant, iar riscul de aparitie a cancerului pulmonar este acelasi. Fumatorii de pipa sau trabuc, care nu inhaleaza fumul, prezinta un risc sporit de cancer bucal (al buzelor, limbii, planseului bucal) si alte tipuri de cancer.

Fumatul afecteaza inima?

DA. Fumatul este un factor de risc pentru bolile de inima, care reprezinta principala cauza de decese din tarile dezvoltate. Fumatul, hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, sedentarismul, obezitatea si diabetul sunt factorii de risc pentru cardiopatii, dar fumatul este principalul factor de risc pentru moartea subita. Fumatorii care sufera un infarct miocardic prezinta riscuri mai mari de deces in urmatoarea ora decat nefumatorii.
Fumul de tigara poate cauza deteriorarea inimii chiar daca este prezent in nivele foarte scazute, chiar mai scazute decat cele necesare pentru a afecta plamanii.

Care sunt riscurile de deces din cauza fumatului?

Aproximativ 50% din persoanele care continua sa fumeze decedeaza ca urmare a acestei deprinderi. In Statele Unite, fumatul cauzeaza 1 din 5 decese, adica 440 000 persoane in fiecare an.
Prin urmare, fumatul este cea importanta cauza de deces ce poate fi evitata din societatea moderna.
Expertii prevad o crestere a numarului de decese cauzate de tabagism de la 5 milioane pe an in intreaga lume la 10 milioane pe an in 2030.

Tigarile mentolate sunt mai putin periculoase?

Tigarile mentolate nu prezinta riscuri mai mici decat celelalte tipuri de tigari. De fapt, unii autori sustin ca ele sunt chiar mai periculoase. Mentolul produce o senzatie racoritoare atunci cand este inhalat. In plus, el reduce reflexul de tuse si senzatia de uscaciune in gat pe care o simt adesea fumatorii.
Studiile recente arata ca  rata de succes in renuntarea la fumat este mai mica la persoanele care fumeaza tigari mentolate. Studiul sugera trecerea la tigari normale inainte de a incerca sa se renunte la fumat, pentru a creste sansele de reusita.

Renuntarea la fumat este benefica pentru un fumator inrait?

DA. Niciodata nu este prea tarziu pentru a renunta la fumat. Cu cat intreruperea acestui obicei are loc mai devreme, cu atat riscurile de cancer si de alte boli sunt mai scazute.
La cateva minute de la ultima tigara, organismul incepe sa se refaca:
La 20 minute dupa renuntarea la fumat: Frecventa cardiaca si presiunea sangvina scad.
La 12 ore dupa renuntare: Nivelul de monoxid de carbon este redus la nivelul normal.
Intre 2 saptamani si 3 luni dupa renuntare: Circulatia este ameliorata iar functia pulmonara este imbunatatita.
Intre 1 si 9 luni dupa renuntare: Tusea si problemele respiratorii sunt reduse; cilii (structuri asemanatoare unor firisoare de par, ce se misca de jos in sus, antrenand impuritatile spre exterior) isi recapata functia normala, iar capacitatea lor de a curata plamanii si de a reduce riscul infectiilor este amplificata. 
La 1 an de la renuntare: Riscul de boli coronariene este redus la jumatate fata de cel al unui fumator.
La 5 ani de la renuntare: Riscul de accident vascular cerebral (AVC) este redus, ajungand sa fie egal cu cel al unui nefumator intre 5 si 15 ani de la renuntare.
La 10 ani de la renuntare: Rata deceselor prin cancer pulmonar este redusa la jumatate comparativ cu cea a fumatorilor. Riscul de cancer bucal, faringian, esofagian, de vezica urina, col uterin sau de pancreas scade.
La 15 ani de la renuntare: Riscul de boli coronariene este egal cu cel al nefumatorilor.