LASER-ul în medicina dentară

Termenul „LASER” reprezintă acronimul pentru Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation. Practic, laserul este un dispozitiv optic care generează un fascicul coerent de lumină. În medicina dentară, laserul a fost introdus relativ recent, în 1994.

De multe ori, vizita la medicul dentist este asociată cu durere, zgomot, anxietatea. Tehnicile LASER elimină aceste neajunsuri şi fac tratamentele stomatologice mult mai plăcute şi mai rapide. De asemenea, avantajele generale ale tratamentelor LASER includ şi inciziile nesângerânde, minimizarea durerii postoperatorii, şi, deci, un grad de complianţă crescută a pacientului.

Există două moduri de utilizare a LASER-ului în medicina dentară: contact şi non-contact. Le vom analiza, succint, pe fiecare dintre ele. Modul contact are ca avantaje precizia şi necesitatea unor nivele energetice mai scăzute. Riscurile, însă, sunt de acţiune ca un bisturiu şi prin urmare, de lezare a ţesuturilor din profunzime. De asemenea, modul contact este aplicabil doar în cazul sistemului de distribuţie prin fibră. Modul non-contact are beneficiază de un control sporit al efectelor şi se poate aplica tuturor sistemelor de distribuţie. Nici acest mod nu este lipsit de minusuri, riscul de lezare colaterală a ţesuturilor fiind crescut.

Efectele biologice generale ale LASER-ului

• acţiune antiinflamatoare, mai ales în cazurile de artrită/tendinită
• acţiune analgetică, prin stimularea sistemului endorfinic
• acţiune antispastică, în cazuri de afecţiuni vasculare locale
• acţiune de scurtare a perioadei de cicatrizare a leziunilor

Avantajele tratamentelor LASER în stomatologie

• există o multitudine de tratamente stomatologice care se pot efectua rapid, fără anestezie, sau cu o anestezie superificală, locală
• inciziile efectuate cu laser-ul nu trebuie suturate, deci se elimină un pas intermediar care presupunea sutura şi suprimarea firelor după câteva zile
• folosit de către personal avizat, creează leziuni minime ale ţesuturilor învecinate, fără semnificaţie patologică
• diminuează atmosfera neplăcută din cabinetul stomatologic, prin eliminarea zgomotului şi a vibraţiilor
• reprezintă o soluţie atât pentru persoanele cu alergii la anumite medicamente (analgetice, anestezice, antiinflamatoare), cât şi pentru copiii cu patologie orală complexă, care sunt puţin complianţi în administrarea anesteziei locale şi care nu pot beneficia de inhalosedare
• scade riscul de infecţii prin sterilizarea pe care o produce la nivelul ţesuturilor unde este aplicat

Terapia LASER de nivel scăzut (LLLT)

Pentru acoperirea unei game cât mai variate de tratamente stomatologice, este necesar ca medicul să deţină mai multe aparate LASER, care acţionează diferit, în funcţie de lungimea de undă a radiaţiei. Cel mai des utilizat în stomatologie este LASERUL de nivel scăzut, care este folosit subdomenii precum:

• odontologie: tratamentul mult mai simplu şi eficace al cariilor prin creşterea pragului dureros (pragul de la care pacientul începe şi simte durerea), durere postterapeutică redusă; de asemenea, este deosebit de util în tratamentul hiperemiei pulpare (singura afecţiune a pulpei dintelui care este reversibilă), tratamentul hipersensibilităţii dentinare, stimularea dentinei de reacţie etc.
• protetică: creşterea pragului dureros la dinţii vitali, care trebuie şlefuiţi în vederea acoperirii lor cu diverse coroane fixe, scăderea sensibilităţii care apare după cimentarea lucrărilor protetice, crearea accesului în sulcusul gingival pentru o amprentă cât mai fidelă a câmpului protetic.
• medicina dentară preventivă: efecte carioprofilactice prin creşterea durităţii smalţului, deci o rezistenţă mai mare la atacul acid; detectarea cariilor incipiente
• parodontologie: terapia LASER este deosebit de utilă în gingivită, inhibând şi formarea plăcii; de asemenea, inciziile din cadrul terapiei parodontale (lambouri de asanare, gingivectomii, gingivoplastii, chiuretaj în câmp deschis, frenectomii) cu avantajele pe care le-am amintit înainte (risc minim de infecţie, lipsa sângerării etc)
• chirurgie oro-maxilo-facială: tratamentul afecţiunilor articulaţiei temporo-mandibulare, fracturilor, nevralgiei trigeminale, sinuzitelor; îndepărtarea nedureroasă, rapidă şi fără sutură a tumilor

Dezavantaje

• necesită aparaturi speciale, multiple, deosebit de costisitoare
• structurile oculare (cristalinul, retina) pot fi afectate
• fumul de la ţesuturi este toxic pentru aparatul respirator, având risc cancerigen
• risc de contaminare virală prin fumul degajat de ţesuturile posibil purtătoare de HPV

Prevenirea accidentelor

• protecţie colectivă prin: panou de semnalizare la intrarea în sală, lumină roşie de semnalizare, aspirator de fum
• protecţie individuală: ochelari adaptaţi lungimii de undă, purtarea echipamentului de protecţie (mască, mănuşi)
• avertizarea verbală a personalului din zonă înainte de pornirea LASER-ului
• sistemele de control situate la picior trebuie protejate

Contraindicaţii

• hemofilie şi alte boli ale coagulării
• radioterapie în antecedente (ultimele 6 luni)
• zone cu tromboze şi circulaţie vasculară afectată
• infecţii – există un risc bănuit de creştere a riscului de diseminare a infecţiei
• graviditate