Leptina explica virtutile laptelui matern

Alăptarea previne obezitatea la vârstă adultă, iar explicaţia constă într-o proteină aflată în laptele matern, numită leptină, potrivit unei descoperiri făcute în laboratorul profesorului Andreu Palou, de la Universitatea din Insulele Baleare. Descoperirea este prin ea însăşi un argument în favoarea alăptării la sân, însă de asemenea oferă ideea de adăugare a leptinei în biberoane şi în formulele de lapte pentru bebeluşi. Această piaţă potenţială, în valoare de 15 miliarde de euro, în Europa, depinde însă de un studiu clinic realizat pe mai mulţi bebeluşi, studiu care încă nu a fost făcut, relatează luni El Pais.

Grupul lui Palou a descoperit acum trei ani că leptina reprezintă componenta din laptele matern responsabilă de efectele benefice ale alăptării la sân. Dacă preia leptină, organismul bebeluşului rămâne programat să se protejeze împotriva obezităţii şi a efectelor sale patologice în timpul vieţii adulte.

Studiile au fost realizate pentru început pe şoareci, iar rezultatele lor au putut fi extrapolate la oameni, însă printr-un criteriu indirect: femeile diferă foarte mult în ceea ce priveşte conţinutul natural de leptină din laptele lor matern, iar aceste diferenţe sunt corelate cu riscul de obezitate la copiii.

Acest fapt nu indică doar că rezultatele sunt valabile şi la oameni, ci sugerează, totodată, că mamele care alăptează, însă au un conţinut scăzut de leptină, îşi pot suplimenta dieta cu preparate cu această substanţă.

Nu vor fi luate însă niciun fel de măsuri în acest sens, până când efectele leptinei nu vor fi verificate prin intermediul unui studiu clinic, în care bebeluşii vor primi diferite tipuri de alimentaţie relevantă: naturală şi artificială, cu şi fără leptină. 'Procesul de studiere a bebeluşilor pentru a observa efectele înregistrate va dura circa patru ani', a declarat Palou. 'La această vârstă se pot detecta deja primele semne ale obezităţii şi consecinţele acesteia'.

Leptina are o faimă foarte proastă, mai ales în domeniul nutriţiei şi al obezităţii. Proteina, cunoscută din 1994, reprezintă cel mai celebru eşec al farmacologiei, în domeniul produselor împotriva obezităţii. Se credea că leptina era produsă doar de ţesutul adipos, şi că principala sa funcţie era să comunice creierului că există deja suficiente rezerve de grăsime corporală, iar din acest motiv ar reduce apetitul. Studiile clinice au demonstrat, însă, că administrarea leptinei la voluntarii obezi nu i-a ajutat să slăbească.