Leșinul

Leșinul

Leșinul este pierderea bruscă și de scurtă durată a cunoștinței, care cauzează de cele mai multe ori o căzătură. Numit în termeni de specialitate „sincopă”, leșinul apare din cauza fluxului de sânge insuficient la creier, pe o perioadă foarte scurtă. Acesta nu are consecințe asupra sănătății și după un astfel de episod, vă veți reveni complet.


Atenție! Dacă simțiți că urmează să leșinați, întindeți-vă pe podea și ridicați picioarele deasupra nivelului capului. Dacă acest lucru nu este posibil, adoptați poziția ghemuit, plasând capul între genunchi. O persoană care a leșinat trebuie plasată în aceeași poziție (întinsă pe spate). Verificați faptul că aceasta respiră. Dacă nu a revenit la starea de conștiență în 2 minute, sunați ambulanța și plasați persoana întinsă pe o parte, într-o poziție de siguranță. Urmăriți în continuare respirația, pentru a putea începe manevrele de resuscitare, dacă respirațiile încetează.

 


Nu este necesar să sunați la 112 pentru o persoană care a suferit de leșin și și-a revenit complet în scurt timp. Excepțiile o constituie căderile de la înălțime, femeile însărcinate, persoanele cu diabet zaharat și dacă persoana acuză alte simptome (respirații dificile, durere în piept).


Leșinul este un eveniment frecvent - circa jumătate dintre femei și 25% dintre bărbați îl vor resimți o dată în viață. Leșinul poate apărea la o persoană de altfel sănătoasă, în situații deosebite: stres psihologic (anxietate, frică), durere puternică, temperatura excesivă a mediului, tuse puternică sau un efort de defecație. Leșinul poate ascunde, însă, o problemă de sănătate mai gravă, precum diabetul zaharat, boli de inimă sau neurologice.


Dacă este prima oară când leșinați sau vi de întâmplă frecvent dar nu știți de ce, este bine să vă faceți o programare la medicul de familie. În funcție de circumstanțele în care ați leșinat și starea dvs. de sănătate, medicul de familie poate recomanda și consultații de specialitate (cardiolog, neurolog). Unele tipuri de leșin nu necesită niciun tratament, ci doar o mai mare grijă pentru a evita evenimentele precipitante. Atunci când se determină că o boală cauzează leșinul, tratarea acesteia este principala metodă de prevenire a sincopelor. (1, 2)

De ce apare leșinul

Leșinul apare din cauza unei reduceri temporare a fluxului de sânge la creier. Acest lucru se poate întâmpla din diferite motive, la persoanele sănătoase sau ca o consecință a evoluției altor boli.


Cea mai comună cauză de sincopă este un răspuns inadecvat al sistemului nervos autonom. Acesta este responsabil cu funcțiile inconștiente ale corpului (cum ar fi tensiunea arterială, pulsul, respirațiile). Anumiți stimuli pot cauza o reacție anormală a sistemului nervos autonom la unele persoane, făcând ca tensiunea arterială să scadă brusc sau bătăile inimii să fie prea lente ori să înceteze, pentru o perioadă scurtă de timp. În ambele situații, consecința este o reducere temporară a fluxului de sânge la creier și pierderea cunoștinței. La unele persoane, sistemul nervos poate declanșa un episod de hipotensiune mediată neuronal - după ce stau un timp îndelungat în picioare, tensiunea arterială scade brusc și pot simți palpitații; uneori, leşină. Stimulii care pot determina o sincopă includ:

  • Disconfort psihic - frică, anxietate, emoții puternice
  • Durere
  • Căldură excesivă
  • Tuse puternică, strănut, râs
  • Efort de defecație (de a elimina un scaun)


Anemia (insuficienta oxigenarea a țesuturilor din cauza hemoglobinei scăzute) poate fi o cauză pentru leșin. Tensiunea arterială scăzută poate apărea și din cauze care nu au legătură cu sistemul nervos. Hipotensiunea posturală este scăderea tensiunii arteriale la ridicarea bruscă în picioare și este mai comună la persoanele în vârstă. Deshidratarea, anumite medicamente (care tratează hipertensiunea), diabetul zaharat sau boala Parkinson pot și ele determina episoade de scădere a tensiunii arteriale, care pot cauza sincope.


Un alt tip de leșin este sincopa cardiacă. Acest termen reunește toate cauzele de leșin care țin de funcționarea defectuasă a inimii, cum ar fi:

  • Boala arterelor coronare - îngustarea arterelor care hrănesc cordul, de obicei din cauza aterosclerozei. Acest lucru face ca activitatea inimii să fie mai puțin eficientă. Poate cauza dureri în piept, în special la efort, caz în care boala se numește angină pectorală.
  • Atacul de cord - obstruarea uneia dintre arterele care hrănește cordul, ducând la „moartea” unei zone a mușchiului cardiac. Un infarct este de obicei foarte dureros și cauzează numeroase efecte negative în corp, inclusiv la câțiva ani de la eveniment.
  • Cardiomiopatii - boli ale mușchilor cardiaci, care fac ca activitatea de pompă a inimii să fie mai puțin eficientă.
  • Aritmii - dereglări are ritmului în care bate inima. Deoarece bătăile nu sunt constante, sunt mai puțin eficiente și pot cauza perioade în care nu ajunge suficient sânge la creier. (2)


Cum se manifestă leșinul

Leșinul este pierderea bruscă a stării de conștiență, care durează maxim 1-2 minute și poate cauza căderea din picioare, dacă nu este prevăzut. Deși nu este obligatoriu, unele persoane manifestă anumite simptome cu câteva secunde înainte de a leșina:

  • Transpirații abundente, lipicioase
  • Confuzie, senzație de plutire sau amețeală
  • Greață
  • Căscat
  • Vedere încețoșată, zgomote în urechi
  • Respirație rapidă


În cele mai multe cazuri, starea de conștiență revine în câteva secunde. Senzația de slăbiciune sau cofunzie poate dura până la 30 de minute după sincopă.


Deoarece pierderea cunoștinței poate avea loc și în alte situații mai severe, este important să știți să diferențiați o sincopă de alte evenimente relativ frecvente:

  • Criză de epilepsie - convulsii („scuturarea” corpului), durata mai mare a perioadei de inconștiență, pierderea continenței (urinare), întoarcerea spre lateral a capului, apariția de spumă la gură, mușcarea limbii
  • Accident vascular cerebral (sau tranzitoriu) - înainte de pierderea conștiinței pot apărea modificarea mimicii (paralizia a jumătate de față), paralizia unui braț, vorbirea greoaie, greu inteligibilă. Persoana afectată nu își revine imediat.
  • Lovituri la cap, consum excesiv de alcool sau droguri recreaționale - pot evolua cu comă și chiar deces. Este necesară verificarea semnelor vitale și chemarea ambulanței. Dacă leșinul a cauzat căderea de la înălțime, este necesară chemarea ambulanței, după verificarea respirației, fără a aștepta revenirea conștienței. Nu mutați o persoană care a suferit o lovitură importantă, deoarece puteți să îi provocați leziuni mai grave.
  • Episod de hipoglicemie, la persoanele diabetice tratate cu insulină sau anumite medicamente - apar tremurături, transpirații, amețeală, slăbiciune musculară, pierderea cunoștinței, cu sau fără convulsii. Hipoglicemia poate evolua spre comă și poate fi fatală, dacă nu este tratată. (2, 4, 5)


Primul ajutor pentru pierderea cunoștinței

Dacă simțiți că urmează să leșinați, întindeți-vă pe spate, cu picioarele mai ridicate decât nivelul capului (de exemplu, plasate pe o pernă). Ajutați să ajungă în această poziție orice persoană care vă spune că va leșina (inclusiv copiii). Verificați faptul că persoana care a leșinat încă respiră. Dacă sunteți într-un spațiu public, plasați un ghiozdan sau o jachetă sub picioarele persoanei leșinate. Dacă nu aveți cum să vă întindeți, adoptați poziția ghemuit, cu capul între genunchi. Slăbiți îmbrăcămintea care ar putea strânge prea tare și limita circulația sangvină (curea, guler). Majoritatea persoanelor își recapătă cunoștința în 20-30 de secunde, dar poate dura până la 2 minute. Urmăriți în acest timp prezența respirației.


După persoana care a leșinat și-a revenit, este indicat să rămână întinsă încă 15-30 de minute, pentru a preveni o nouă sincopă datorată ridicării prea bruște.


Este necesar să sunați la numărul de urgențe 112 dacă:

  • Cineva a leșinat și a căzut de la înălțime
  • Persoana nu respiră
  • Au existat simptome precum: dureri în piept, respirație dificilă, paralizie, vorbire greoaie, convulsii
  • Persoana a consumat alcool sau droguri, a fost implicată într-un accident, știți că are diabet zaharat sau alte boli
  • Persoana nu își recapătă cunoștința în 2 minute sau mai are încă simptome neplăcute la câteva minute după leșin


Dacă persoana fără cunoștință respiră și nu a suferit un traumatism, după ce aţi sunat la salvare, întorceți-o pe o parte, susținută de un genunchi îndoit în față și un braț întins înainte, sub cap. Această poziţie va preveni sufocarea în cazul în care apar vărsături. Continuați să urmăriți prezența respirației, până la sosirea ambulanței.


Lipsa respirației necesită inițierea resuscitării cardio-pulmonare. Aceasta implică întinderea persoanei pe spate, verificarea căilor aeriene (a gurii și a gâtului) pentru corpi care ar putea bloca respirația, apoi începerea compresiunilor toracice, cu sau fără ventilații - respirația „gură la gură” este dificil de realizat de către o persoană fără pregătire. (2, 6)

Când te prezinți la medic

Dacă dvs. sau cineva din apropiere se regăsește în situațiile de urgență enumerate mai sus, sunați la 112 sau rugați o altă persoană să o facă. Sincopa în sine, când persoana își revine într-o perioadă scurtă de timp și simptomele nu persistă, nu constituie o urgență medicală.


Dacă dvs. sau cineva din familie ați leșinat pentru prima oară (sau de mai multe ori, fără a fi investigat), este indicat să programați o consultație cu medicul de familie. Persoanele diabetice și femeile însărcinate necesită investigații medicale după ce au leșinat, chiar dacă a părut a fi un episod explicabil.


Dacă ați leșinat în timp ce făceați efort sau ați avut alte simptome - dureri în piept, pierderea urinei, revenire incompletă sau târzie după episod, contactați în scurt timp medicul de familie. (2)

La ce medic te adresezi și la ce să te aștepți

În cazurile de leșin care nu constituie o urgență, medicul de familie este primul consultat. Aceasta este în măsură să distingă, de cele mai multe ori, cauzele comune ale leșinului, care nu au urmări grave, de cele importante. În general, se urmăresc simptomele clasice ale unei sincope „comune”, spre diferență de cele de cauză cardiacă.


Investigarea inițială a cauzei leșinului se bazează pe câteva întrebări:

  • Când a apărut leșinul (perioada zilei, mediul înconjurător, ce făceați în acel moment)
  • Dacă erați bine hidratat în acel moment (câte lichide ați consumat)
  • Dacă au existat alte simptome înainte, în timpul sau după eveniment
  • Dacă luați medicamente, ați consumat alcool sau alte substanțe (nu uitați să menționați suplimentele nutritive sau tratamentele naturiste)
  • Istoricul dvs. și al familiei în ceea ce privește bolile cardiace, neurologice, moartea de cauză inexplicabilă


Medicul care vă investighează va realiza și un examen clinic, axându-se pe funcția inimii (ascultarea cordului, palparea pulsului) și cea nervoasă (teste privind forța mușchilor, reflexele și sensibilitatea pielii). Vi se măsoară tensiunea arterială, atât stând pe scaun, cât și după ridicarea în picioare.


Există tipuri de sincopă care pot fi diagnosticate doar pe baza acestor examinări. De exemplu, documentarea unei scăderi bruște a tensiunii la ridicarea în picioare sau apariția sincopelor în momentul strănutului, tusei sau defecației pot fi suficiente, dacă nu există alte simptome. Persoanele care au suferit o sincopă după statul îndelungat în picioare, la căldură, stres sau ridicarea bruscă în picioare, au șanse de a suferi noi episoade, dacă nu iau măsuri de prevenție. Totuși, acestea nu sunt grave decât prin riscul de căzătură.


Descoperirea unor anomalii sau existența oricăror neclarități privind diagnosticul determină medicul de familie să vă recomande consultații medicale de specialitate. În funcție de simptome, puteți fi sfătuit să consultați un medic cardiolog, un neurolog sau un pediatru, în cazul copiilor. Aceștia au experiența și aparatura necesare pentru a investiga mai îndeaproape motivele leșinului. (2, 4)

Cum se pune diagnosticul

Pentru a stabili (sau a exclude) o cauză pentru leșin, pot fi recomandate diverse investigații, mai ales pentru persoanele trecute de vârsta a doua:

  • Electrocardiografie (EKG) - evaluează activitatea electrică a inimii și dă informații rapide despre ritmul în care bate inima și dacă impulsurile sunt transmise corect prin mușchiul cardiac.
  • Ecocardiografie - ecografia specializată a inimii arată defecte de structură ale cordului, aritmii și alte anomalii.
  • Monitorizarea constantă a pulsului și a tensiunii arteriale (în spital) sau utilizarea unui aparat Holter pentru a monitoriza continuu EKG-ul pe 24-48 de ore.  
  • Testul mesei înclinate - măsurarea tensiunii arteriale înainte și după inclinarea corpului folosind o masă specială poate stabili diagnosticul în unele situații de hipotensiune.
  • Masajul de sinus carotidic - acest test se realizează sub supravegherea continuă a pulsului și a tensiunii arteriale. Există persoane care au o sensibilitate a receptorilor situați într-o porțiune a arterei carotide, fapt care cauzează scăderea tensiunii și a pulsului. Apăsarea cu degetele în acest punct precipită apariția simptomelor.
  • Teste de sânge - pentru a evalua prezența anemiei sau a diabetului.
  • Electroencefalogramă (EEG) - înregistrează activitatea electrică a creierului. Se realizează când se bănuiesc cauze neurologice sau există suspiciunea că presupusul leșin a fost de fapt o criză de epilepsie. (1, 2, 3)


Ce trebuie să știi despre tratament

Tratamentul de moment al leșinului este cel expus anterior - întinderea pe spate, lărgirea hainelor foarte strâmte și elevarea picioarelor, urmat de o perioadă de repaus în această poziție. Nu există medicamente sau alte măsuri speciale care trebuie luate, atât timp cât a fost vorba într-adevăr despre un leșin. În spital, persoana poate fi hidratată prin perfuzii, deoarece deshidratarea este foarte frecventă la persoanele care leşină.  


Majoritatea cazurilor de leșin nu sunt datorate unei boli anume, ci sunt cauzate de imposibilitatea de moment a corpului de a se adapta la necesități. Astfel, cunoașterea situațiilor care pot declanșa o sincopă și anumite măsuri legate de stilul de viață pot preveni un nou episod, în cele mai multe cazuri. Atunci când există o boală care a cauzat sincopa, tratamentul acesteia este principalul țel. De exemplu, tratamentul aritmiilor cardiace cu medicamente specifice sau menținerea glicemiei în limite normale, la persoanele diabetice. (3)

Dietă și mod de viață

Cele mai multe cazuri de leșin se asociază cu o disfuncție temporară a sistemului nervos și/ sau o scădere rapidă a tensiunii. Dacă medicul de familie atribuie leșinul unei astfel de situații, vă va explica pe larg ce puteți face pentru a preveni noi episoade. Măsurile pot diferi în funcție de situație, dar în general, sunt:

  • Mențineți-vă hidratat pe tot parcursul zilei. Consumați circa 8 pahare de apă pe zi, suplimentând în funcție de circumstanțe (de exemplu, la efort sau climă călduroasă).
  • Dacă leșinul a apărut în legătură cu un eveniment anume, luați măsuri pentru a evita circumstanțele agravante - de exemplu: stresul puternic, mediul călduros, statul mult timp în picioare, constipația.
  • Recunoașteți la timp simptomele care preced leșinul și adoptați poziția ghemuit, cu capul între genunchi sau întins pe spate. Poate fi suficient și să stați pe scaun câteva minute.
  • Nu purtați gulere strânse - persoanele cu sensibilitate a sinusului carotidian pot declanșa o sincopă atunci când gulerul apasă în acest punct.
  • Nu vă ridicați brusc în picioare, mai ales dimineața, la trezire. Când staţi pe scaun, evitați poziția picior peste picior, deoarece poate reduce și mai mult fluxul de sânge către creier. Unele persoane pot suferi de scăderea tensiunii la scurt timp după masă, caz în care este utilă împărțirea meselor în porții mici și frecvente.
  • Discutați cu medicul dvs. posibilitatea de a ajusta sau modifica medicația care ar putea cauza leșinul. Nu întrerupeți un medicament prescris de medic din proprie inițiativă.
  • Femeile însărcinate pot suferi hipotensiune și atunci când stau întinse pe spate, mai ales în a doua jumătate a sarcinii. Acest lucru se datorează uterului care comprimă venele din pelvis și scad circulația în jumătatea inferioară a corpului. Dacă simțiți că amețiți în această poziție, întorceți-vă pe o parte. (2)


Concluzii - de reținut

  • Leșinul este pierderea de scurtă durată a cunoștinței (~30 secunde), care cauzează de obicei căderea din picioare.
  • Leșinul poate fi precedat de senzația de amețeală, transpirații, modificarea vederii.
  • Dacă persoana care a leșinat are și alte simptome, nu își revine în 2 minute, a căzut de la înălțime sau este vorba despre o femeie însărcinată, chemați ambulanța.
  • Tratamentul de moment al leșinului implică poziționarea pe spate a persoanei și ridicarea ușoară a picioarelor.
  • Consultați medicul de familie dacă nu cunoașteți cauza leșinului.
  • Majoritatea cazurilor de leșin nu sunt datorate problemelor grave de sănătate, dar investigarea acestei eventualități poate fi necesară, mai ales după vârsta a doua. (2)

Data actualizare: 25-04-2014 | creare: 25-04-2014 | Vizite: 13094

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Lesinul - primul ajutor
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK