Leziunile intestinale de iradiere

Diagnostic

Studii de laborator:
-hemoleucograma poate arata anemie datorita pierderii cronice de singe si a malnutritiei
-leucocitoza apare in caz de sepsis sau perforatie intestinala sau necroza
-se noteaza anomalii ale electrolitilor
-pacientii cu malabsorbtie pot prezenta anomalii ale functiilor hepatice si a profilului coagularii.

Studii imagistice.
Radiografiile abdominale simple sunt nespecifice. In timpul fazei initiale poate arata ileus, anse dilatate, nivele fluid-aer in cazul unei obstructii intestinale.

Scanarea computer tomografica a abdomenului si pelvisului este cel mai bun studiu pentru a evalua obstructia intestinala. Aceasta poate diferentia o obstructie partiala de una completa, si poate defini sediul obstructiei. In plus neoplasmele recuente pot fi identificate adesea. Cei mai multi pacienti cu simptome obstructive prin leziune de iradiere prezinta obstructii partiale, recurente. Pacientii care prezinta obstructie intestinala completa necesita explorare chirurgicala si tratament definitiv bazat pe patologia descoperita.

Studiile de contrast ale intestinului subtire si colonului. Examinarile gastrointestinale superioare cu bariu definesc precis localizarea, extinderea si natura leziunilor stenotice. Leziunile mucoase sunt similare celor ale bolii intestinale inflamatorii (ingrosarea peretelui, edem al submucoasei, infiltrarea peretelui intestinal cu tesut fibros) . Alte elemente constau in sinusuri si fistule, zone de acumulare a contrastului si tranzit intestinal rapid al agentilor de contrast.

Testul cu seleniu-75 acid taurinic homocolic (SeHCAT) . Leziunile enterice determinate de iradiere conduc la anomalii intestinale extinse determinind scaderea acidului biliar si a vitaminei B12, excretia crescuta a grasimii in fecale si cresterea malabsorbtiei lactozei. Acesti factori combinsti determina tranzitintestinal rapid, cu diaree cronica. Scaderea sarurilor biliare cauzeaza o recatie catarctica incolon contribuind la diaree. Testul respiratiei pentru acizii biliari sau masurarea directa a acizilor biliari in scaun poate fi utilizat pentru a evalua aleterarea metabolismului sarurilor biliare de catre bacteriile colonice.

SeHCAT este un acid biliar conjugat sintetic care este rezistent la deconjugare si dehidroxilare. Poate fi utilizat pentru a evalua transportul activ al acizilor biliari in ileumul terminal. Pacientii cu absorbtie slaba a SeHCAT si retentie raspund bine la tratamentul cu colestiramina. Poate fi folosit si pentru evaluarea eficientei agentilor antidiareici in reducerea timpului de tranzit.

Proceduri efectuate.

Endoscopia este in general evitata in faza acuta a enteritei de iradiere datorita riscului de perforatie. Colonoscopia poate fi necesara pentru a stabili diagnosticul sau a trata hemoragia. In aceste cazuri endoscopia este efectuata cu atentie, cu insuflare intestinala minima. Mucoasa intestinala si rectala este friabila si edematoasa cu zone de ulcerare superficiala. In iradierea acuta severa mucoasa este inflamata, cu edem si ulceratii extensive. Mucoasa palida, subtire, friabila cu teleangiectazii proeminente caracterizeaza endoscopia in enteropatia cronica.

Capsula endoscopica este utila pentru evidentierea zonelor de hemoragie din intestinul subtire care nu sunt disponibile cu endoscopia traditionala. Aceasta poate fi totusi impactata intro zona stenotica, riscind obstructia intestinala completa.

Examenul histologic. Inflamatia mucoasei cu necroza si ulceratie caracterizeaza elementele histologice ale enteritei acute si colitei. Aceste elemente apar la doua saptamini dupa incetarea terapiei si se rezolva gradat in urmatoarele citeva luni cu regenerare mucosala. Suprafata celulara epiteliala din criptele intestinale demonstreaza o largire marcata cu depletia mucinei si nuclei mari atipici. In ciuda reactiei inflamatorii intense arhictectura mucoasei este prezervata.
Elementele care caracterizeaza leziunile cronice sunt arterita obliterativa, fibroza tesutului conjunctiv si atrofia mucoasei. Vasele de singe din lamina propria si submucoasa sunt ectaziate cu fibroplazie intimala, acumulare de macrofage spumoase si ingrosarea hialinului din peretii vaselor.

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: sindromul suprapopularii bacteriene, obstructie colonica, hemoroizi, boala inflamatorie intestinala, perforatia intestinala, malabsorbtie, boala ulceroasa peptica, proctita si anuzita, neoplasmul gastrointestinal, hemoragie diverticulara, colita ischemica.