Limfadenita mezenterica

Limfadenita mezenterica se refera la inflamatia nodulilor limfatici mezenterici. Acest proces poate fi acut sau cronic, in functie de agentul cauzativ. Determina manifestari clinice frecvent dificil de diferentiat de apendicita acuta. Conditia apare mai ales la tineri si copii decit la adulti, fiind diagnosticata mai mult la baieti decit la fete.

Indivizii care sufera de limfadenita mezenterica acuza durere in portiunea inferioara a abdomenului, de obicei pe partea dreapta. Febra moderata pina la inalta poate acompania durerea, alaturi de o stare de rau general. Greata, varsaturile si diareea pot fi prezente. Limfadenita mezenterica poate evolua uneori si fara simptome, fiind suspectata doar la analizele de singe.

Boala este secundara unui episod de gastroenterita sau mai frecvent oricarei infectii din organism. Alimentele si bauturile au fost asociate cu dezvoltarea conditiei. Produsele neprocesate termic din carne de porc pot determina limfadenita mezenterica, cu o simptomatologie severa. Consumul laptelui proaspat nepasteurizat sau a apei contaminate reprezinta factori de risc si surse de infectie. Daca boala este cauzata de o infectie bacteriana severa, sepsisul poate reprezenta o complicatie.

Testele de singe sunt cele mai folosite metode de investigatie pentru diagnosticul limfadenitei mezenterice. In unele cazuri, tomografia computerizata sau o echografie vor fi necesare pentru a verifica daca limfadenita mezenterica si nu apendicita acuta este cauza febrei si a durerii abdominale. Pacientul va fi intrebat asupra alimentelor consumate recent.

Limfadenita mezenterica este o boala autolimitanta, de obicei cu rezolutie in citeva zile sau saptamini, in functie de severitatea si cauza conditiei. Daca este rezultatul unei infectii bacteriene, evolutia va fi de cel putin citeva saptamini. Infectiile bacteriene moderat-severe care determina limfadenita mezenterica sunt tratate cu un regim antibiotic. Totusi majoritatea cazurilor necesita doar tratament simptomatic: antitermice, antivomitive, antalgice. Bolnavul necesita repaus la pat, aport bogat in fluide si alimente usor de digerat pentru a nu incarca sistemul gastrointestinal. Aplicarea de caldura locala in regiunea abdominala este benefica.

Cauze si factori de risc

Agentii microbieni ajung la nodulii limfatici prin limfaticele intestinale. Organismele se multiplica si, in functie de virulenta agentului patogen, determina diferite grade de inflamatie si ocazional supuratie. Macroscopic, nodulii limfatici sunt mariti de volum si moi. Mezenterul poate fi edematos cu sau fara exudat. Daca este prezenta o sursa continua, primara de infectie, de exemplu apendicele, semnele inflamatorii sunt frecvent aparente. Microscopic, nodulii limfatici prezinta hiperplazie nonspecifica si in infectia supurativa, necroza.

Mezenterul este stratul dublu de peritoneu care sustine jejunul si ileonul de peretele posterior al abdomenului.

Numeroase organisme au fost cultivate din nodulii limfatici mezenterici si singe. Organismele cuprind streptococii beta-hemolitici, specii de stafilococi, Escherichia coli, Streptococcus viridans, Yersinia (responsabila pentru majoritatea cazurilor), Mycobacterium tuberculosis, Giardia lamblia si Salmonella non-tifoida. Virusurile precum coxsackievirus A si B, rubeola, adenovirus serotipuri 1, 2, 3, 5, 7 au fost implicate. Afectarea ganglionilor mezenterici poate fi parte din infectia cu virusul Epstein Barr, HIV si boala zgirieturii de pisica.

Asocierile frecvente ale conditiei, mai ales la copii cu infectii de tract respirator superior, a popularizat o teorie conform careia sputa patogena inghitita poate fi sursa primara de infectie. Transmiterea fecal-orala apare in cazul infectiei cu Yersinia enterocolitica. Aceasta infectie a fost asociata cu consumul de carne, lapte si apa contaminate. Mai rar, contactul persoana la persoana sau purtatorii de zoonoze pot conduce la infectie.

Semne si simptome

Debutul si progresia bolii pot fi insidioase sau chiar dramatice, uneori. Caracteristicele clinice ale afectarii organelor, cum este enterocolita sau ileita in infectia cu Yersinia, pot fi prezente. Prezentarile clinice cuprind urmatoarele:
- durere abdominala - frecvent in cadranul abdominal drept sau difuza
- febra, diaree, stare de rau general
- anorexie, infectii ale tractului respirator superior concomitente sau in antecedente
- greata si varsaturi care preced in general durerea abdominala, comparata cu apendicita
- istoric de ingestie de carne de porc slab preparata termic (infectia cu Yersinia).

Examen fizic

Niciun semn sau simptom fizic nu este patognomonic limfadenitei mezenterice:
- febra 38,5 C
- eritem facial, sensibilitate la palparea in cadranul drept abdominal
- aparare voluntara fata de rigiditate abdominala
- sensibilitate rectala, rinoree, faringe hiperemic
- aspect toxic, limfadenopatie periferica asociata, de obicei cervicala la 20% dintre cazuri.

Diagnostic

Studii de laborator

- hemoleucograma arata leucocitoza peste 10.000 cel/microl in cel putin 50% dintre cazuri
- biochimia: in general ramine in limite normale, exceptie facind pacientii cu greata severa si varsaturi, prezentindu-se cu alcaloza metabolica si azotemie
- serologia poate fi sugestiva pentru diagnosticul agentilor etiologici precum Yersinia enterocolitica; testele serologice tind sa fie intirziate, fiind testati mai multi antigeni
- urinoanaliza poate fi utila cind diagnosticul este neclar sau pentru a exclude o infectie de tract urinar
- la pacientii care se prezinta cu simptome diareice, culturile din scaun trebuie efectuate
- hemocultura este efectuata inainte de a prescrie antibiotice si la pacientii sugestivi pentru septicemia; izolarea organismului din singe, noduli limfatici sau alte fluide ale corpului va ajuta la definirea terapiei adecvate si in ghidarea investigatiilor viitoare.

Studii imagistice

Scanarea CT cu substanta de contrast demonstreaza noduli limfatici mezenterici mariti de volum, cu sau fara ingrosarea peretelui ileal sau ileocecal si aspect normal al apendicelui. In adenita mezenterica, nodulii limfatici tind sa fie mari, multi ca numar si mai larg distribuiti decit in apendicita.

Echografia abdominala impreuna cu studiul Doppler este o investigatie utila pentru excluderea altor diagnostice diferentiale. Demonstrarea echografica a ingrosarii murale a ileumului terminal plus ingrosare mezenterica sunt indicative pentru enterita regionala. Sensibilitatea abdominala focala ca raspuns la presiunea sondei de examinare este frecventa. Echografia este adesea procedura diagnostica initiala preferata, mai ales la copiii cu durere abdominala necomplicata.

Biopsia nodulilor limfatici

La pacientii care au suferit laparotomie, nodulii limfatici pot prezenta semne de inflamatie sau supuratie, iar cultura poate identifica organismul in cauza.

Tratament

Terapia medicala

Obiectivul ingrijirii medicale este identificarea rapida a pacientilor care necesita interventie chirurgicala (pentru apendicita) si pregatirea lor preoperatorie. Antibioticele cu spectru larg pot fi folosite la pacientii bolnavi sever si trebuie sa acopere tulpinile de Yersinia, frecvent incriminate in adenita mezenterica. Ingrijirea medicala generala cuprinde hidratarea si administrarea antalgicelor dupa excluderea unui abdomen chirurgical acut. Pacientii cu tablou clinic necomplicat nu necesita antibiotice. Se vor prinde linii venoase si se va administra solutie salina la pacientii cu pierdere de lichide.

Terapia chirurgicala

Interventia chirurgicala este indicata in supuratie sau abces, cu semne de peritonita sau daca apendicita acuta nu poate fi exclusa cu certitudine. La laparotomie, diagnosticul este in general clar. O apendicectomie ar trebui efectuata avind in vedere tendinta de recurenta a limfadenitei si dificultatea diferentierii adenitei de apendicita.