„Mâncarea pentru suflet” (comfort food)

Autor:

„Mâncarea pentru suflet” (comfort food)
Supa de pui, friptura cu piure de cartofi, înghețata, pizza, ciocolata sunt doar câteva dintre felurile de mâncare despre care considerăm că au capacitatea de a ne îmbunătăți starea de spirit, de a înlătura stresul sau de a ne aminti de copilărie.

Odată cu interesul tot mai mare pentru alimentație și rețetele gătite de bucătari străini renumiți, a devenit foarte popular conceptul de „comfort food” sau „mâncare pentru suflet”, pe care aceștia îl  promovează în emisiunile televizate sau în cărțile de rețete.

Dar și cercetătorii în psihologie și-au îndreptat atenția asupra acelor feluri de „mâncare pentru suflet”. În general, este vorba despre acele feluri de mâncare cu care am crescut, care ne plac și care ne amintesc de persoane dragi (mama, bunica) și pe care preferăm să le consumăm, ca adulți, atunci când avem o dispoziție negativă. Se consideră că acestea ar induce o stare plăcută, un anumit confort psihologic în momente dificile, stresante, în care ne simțim deprimați sau izolați.

Care sunt mecanismele implicate în „mâncarea de suflet”?

De-a lungul evoluției, mâncarea (în special cea cu conținut ridicat de grăsimi, cum e cazul majorității felurilor de „mâncare de suflet”) a căpătat o „valoare intrinsecă”, după cum explică L. Van Oudenhove, psiholog belgian care a studiat legătura dintre emoții și mâncare. Această valoare a apărut din interacțiunea dintre stimulii externi ai mâncării (mirosul, gustul, aspectul), semnalele interne de foame și sațietate și procesele cognitive și afective. (1)

Unele substanțe din alimente (zahărul, vitamina D) au efecte biochimice asupra dispoziției, însă în acest caz este vorba despre un mecanism fiziologic, ori psihologii care au studiat „mâncarea de suflet” au încercat să identifice efectelor psihologice despre care se vehiculează că aceste alimente le-ar avea. (2)

O analiză realizată de o echipă de cercetători de la Universitatea din Illinois în cadrul unui studiu din 2013 arată că motivația pentru acele feluri de mâncare care considerăm că ne dau o stare de bine ar fi influențată de anumiți factori psihologici:
  • contextul social – se referă la faptul că asocierea repetată a unui fel de mâncare cu un context cu conotații și experiențe pozitive este probabil să devină plăcut, în timp ce asocierea cu experiențe negative repetate poate duce la dezvoltarea unei aversiuni a persoanei față de acel fel de mâncare; când contextele sociale pozitive se asociază cu calitățile senzoriale pozitive ale unui aliment (gustul, aspectul, mirosul), această asociere este foarte probabil să susțină transfomarea acestuia într-o „mâncare de suflet”;
  • răspunsurile condiționate – reacții învățate de compensare, prin asocierea contextului social cu anumiți factori de mediu (de exemplu, apariția nevoii unei persoane de a consuma popcorn de fiecare dată când merge la cinema);
  • identificarea personală cu un anumit tip de mâncare. (3)

Pentru a înțelege mai bine preferința pentru anumite „mâncăruri de suflet” și factorii care influențează astfel de preferințe, autorii aceluiași studiu prin care au încercat să vadă dacă există diferențe determinate de vârstă și gen. S-a observat că și genul, și vârsta influențează preferința pentru „mâncărurile de suflet”: femeile și tinerii preferă gustările, în timp ce bărbații și persoanele mai în vârstă preferă mâncărurile mai consistente. (3)

Un studiu mai recent (2015) a ajuns la o altă concluzie interesantă: indiferent de care este „mâncarea noastră de suflet”, atracția pentru felul respectiv este un indicator al relației pozitive pe care o avem cu persoana care obișnuia să ne pregătească mâncarea respectivă, de cele mai multe ori părinții (mama) sau bunicii. Autorii consideră că poate fi vorba în acest caz despre o condiționare clasică – asocierile pozitive dintre persoana dragă și mâncarea pe care aceasta o pregătea va duce la alegerea acelui fel de mâncare în momente dificile, de izolare sau respingere. În ceea ce privește tipurile de „mâncare de suflet”, pentru unii participanți la studiu alegerile au fost sănătoase din punct de vedere nutrițional, în timp ce pentru alții mâncarea care îi alina era bogată în carbohidrați și grăsimi. Ceea ce s-a observat comun a fost că majoritatea indicau ca „mâncare de suflet” cea cu care crescuseră. (4)

Are într-adevăr „mâncarea pentru suflet” efect asupra dispoziției?

Părerile sunt împărțite în ceea ce privește efectul de liniștire și de îmbunătățire a dispoziției în urma consumului de „mâncăruri de suflet”. Pe de o parte, unii cercetători consideră că emoțiile negative dispar în timp (nu sunt permanente) și că oamenii ar atribui greșit ameliorarea stării de spirit acestor tipuri de mâncare. Pe de altă parte, alți psihologi vorbesc despre o valoare socială a mâncării, în special a celei „de suflet”, care ar ajuta persoanele în momentele dificile.

Iată la ce concluzii contradictorii au ajuns autorii unor studii realizate în ultimii ani:

În 2011, o echipă de cercetători de la Universitatea din Leuven (Belgia) a realizat un experiment în care au arătat că feluri „de suflet” precum pastele cu brânză, înghețata sau ciocolata au într-adevăr un efect benefic la nivelul stării de spirit. Participanților (12 voluntari care nu prezentau probleme de sănătate) li s-a realizat patru scanări cerebrale prin rezonanță magnetică funcțională în timp ce ascultau muzică emoționantă sau vizionau imagini cu chipuri triste (pentru a li se induce o stare de tristețe) și li se administra intragastric fie o soluție salină, fie o soluție cu acizi grași. Faptul că participanții nu consumau acele substanțe, ci le erau injectate, a permis cercetătorilor să înlăture posibilele asocieri pozitive pe care le au unele feluri de mâncare, precum și plăcerea senzorială oferită de acestea. Evaluând senzațiile de foame, de sațietate și dispoziția participanților, cercetătorii au observat că cei care primiseră soluția cu acizi grași (care stau la baza „mâncărurilor de suflet”) s-au simțit mai puțin triști când au fost expuși la stimulii meniți să le inducă această emoție, comparativ cu cei cărora li s-a administrat soluția salină. În plus, scanările cerebrale au arătat că aceștia din urmă prezentau o activitate mult mai intensă în zonele crereiului asociate cu emoțiile negative.

Studiul este inedit pentru că a demonstrat experimental pentru prima dată că între mâncare și emoții există o interacțiune, dincolo de aspectele senzoriale ale alimentelor (aspect, gust, miros). Acesta este însă un studiu mic (doar 12 participanți), de aceea e necesară replicarea experimentului pe eșantioane mai mari pentru validarea rezultatelor. (5), (6)

Un alt studiu, publicat în 2014 a arătat că așa-numita „mâncare de suflet” nu are efecte considerabil mai bune asupra stării de spirit decât o au alte feluri de alimente. Cercetătorii au observat că după consumul „mâncărurilor de suflet”, starea de spirit a participanților s-a îmbunătățit, dar nu cu mult mai mult decât atunci când au consumat alte alimente. În primă fază, participanții au completat chestionare privind preferințele lor pentru „mâncărurile de suflet”, apoi în două sesiuni li s-a indus o dispoziție negativă prin vizionarea unor filme triste. Într-o sesiune, participanții au primit după film „mâncarea de suflet” preferată, iar în cealaltă au primit fie o mâncare preferată (fără să fie „de suflet”), fie una neutră, fie nu au primit niciun fel de mâncare. Apoi li s-a evaluat modificarea dispoziției pe termen scurt. Deși starea de spirit li s-a îmbunătățit, nu s-a observat o diferență semnificativă în cazul „mâncărurilor de suflet” comparativ cu celelalte sau chiar cu absența consumului unor alimente. (2)

„Mâncarea de suflet”, indiferent că este cea cu care am crescut sau care ne amintește de o persoană dragă, poate fi în unele cazuri, un ajutor pentru a trece mai ușor peste momentele în care dispoziția este negativă (tristețe, stres, singurătate, izolare). Pe de altă parte, supra-consumul de alimente în situații stresante este o tendință în creștere în multe state, cu implicații majore pentru sănătate: obezitate, boli cardio-vasculare, demență. Dincolo de efectul de liniștire sau de redare a stării de bine oferite de „mâncarea de suflet”, este importantă prudența și echilibrul în alimentație și nu în ultimul rând, apelarea la metode alternative (non-alimentare) care să ne ajute în situațiile stresante și dificile.

Data actualizare: 27-04-2017 | creare: 27-04-2017 | Vizite: 337
Bibliografie
(1) Where is the comfort in comfort foods? Mechanisms linking fat signaling, reward, and emotion, link: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/nmo.12309/abstract
(2) The myth of comfort food, link: http://www.behaviorlab.org/Papers/Comfort.pdf
(3) Exploring comfort food preferences across age and gender, link: https://pdfs.semanticscholar.org/6b98/6dc1fe5dd19a0809d9c6d7519b5a8634d340.pdf
(4) Love the cook, love the food: Attraction to comfort food linked to positive social connections, link: http://www.buffalo.edu/news/releases/2015/03/052.html
(5) Fatty Comfort Foods Really Do Comfort, link: http://www.medscape.com/viewarticle/747300
(6) Fatty acid–induced gut-brain signaling attenuates neural and behavioral effects of sad emotion in humans, link: http://www.jci.org/articles/view/46380?key=d4c77fedce32ebbd4d8a
Alte articole din aceeași secțiune:

Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK