Mastita fibrochistica

Boala fibrochistica a sanului sau mastita fibrochistica reprezinta o conditie patologica a tesutului mamar care afecteaza aproximativ 30-60% dintre femei. Este caracterizata de dezvoltarea a numerosi chisti intramamari care determina discomfort, asociat frecvent cu influentele hormonale ale ciclului menstrual.

Modificarile din boala fibrochistica mamara sunt caracterizate de aparitia de tesut fibros si chisturi in san. Aceste chisturi sunt netede, cu margini bine delimitate si mobile fata de planurile adiacente. Femeile pot acuza dureri sub forma de taieturi in san asociate cu tumefierea periodica. Sanii si mamelonul pot fi sensibili sau pruriginosi.
Simptomele sunt legate de ciclul menstrual. Acestea tind sa fie maxime inainte de menstra si sa diminue dupa. Sanii pot fi voluminosi si tumefiati.

Boala apare in aproape 50% dintre cazuri bilateral, cel mai frecvent fiind constatata in a cincea decada de viata. S-a inregistrat o rata de incidenta mai crescuta la nulipare, la femeile la care menarha s-a instalat precoce sau la care menopauza a fost tardiva, la cele cu cicluri neregulate sau anovulatorii; pe de alta parte frecventa este mai mare pentru femeile cu sanii mai voluminosi.
Cei mai multi medici recunosc drept cauza a distrofiei mamare instalarea unor dezechilibre hormonale, respectiv o crestere a raportului estrogen/progesteron si o crestere a sensibilitatii tesutului glandular mamar la estrogeni. S-a constatat ca administrarea de preparate estrogenice dupa menopauza se asociaza cu cresterea frecventei bolii.

Pentru diagnosticul bolii se recomanda examen citologic si biochimic pentru chisturile palpabile, pentru care se practica punctie-aspiratie cu ac fin sub ghidaj ecografic, rezultind un lichid al carui culoare este verzuie. Probele cu acest lichid sunt trimise la anatomie-patologica pentru a descoperi un eventual carcinom intrachistic. Echografia mamara este o metoda de inalta fiabilitate, recunoaste chisturile ca zone lacunare transsonice, anechogene, bine delimitate. La mamografie, formatiunile radiotransparente apar ca opacitati rotunde, regulate, omogene cu depuneri cacare pe pereti. Explorarea este mai dificila deoarece in glandele dense precum si in prezenta de chisturi multiple se poate trece pe linga o transformare carcinomatoasa.

Tratamentul medical nehormonal include dieta (evitarea alimentelor si a bauturilor care contin cafeina), administrarea de vitamine (vitamina A pentru a scadea riscul de transformare maligna, vitamina E) .

Preparatele hormonale care se utilizeaza sunt: contraceptivele orale (estroprogestative cu microdoze de estrogeni, pe durate de minim 3-6 luni) . Progesteron natural sau progfestative de sinteza nesteroidiene, antiestrogenii trifeniletilenici-tamoxifen, antiprolactinicele-bromocriptina in prezenta unei hiperprolactinemii, gonadotrope-danazol.

Tratamentul chirurgical este diferit in functie de examenul clinic local si de rezultatele explorarilor imagistice. Daca formatiunea a putut fi identificata la palpare sau radiologic se recomanda biopsie-exereza, urmata de examenul anatomo-patologic al fragmentului excizat, in functie de care se decide atitudinea terapeutica.

Mastectomia partiala devine necesara in situatia unei incertitudini diagnostice sau daca dupa punctia evacuatorie formatiunea nu se modifica. Indicatia pentru mastectomia totala o reprezinta exerezele repatate sau bilaterale, la care examenul histopatologic evidentiaza hiperplazii atipice, in prezenta unor antecedente heredocolaterale de cancer mamar. Indicatiile relative include imposibiloitatea urmaririi cazului sau solicitarea interventiei de catre pacienta. Pentru formatiunile izolate la care s-a putut efectua exereza in tesut sanatos, fara antecedente familiale semnificative sau prezenta factorilor de risc se indica temporizarea si supravegherea periodica a pacientei (autopalparea sanilor, examen clinic la 3-6 luni, echografie mamara, mamografie la 12-24 de luni) .

De obicei nu exista efecte adeverse ale acestei conditii. In toate cazurile aceasta regreseaza dupa menopauza. O posibila complicatie deriva din detectarea dificila a tumorilor canceroase la femeile cu boala fibrochistica. Conditia nu conduce la cresterea risculuid e cancer la san.

Patogenie si cauze

Mastoza fibrochistica reprezinta o asociere de leziuni distrofice, neinflmatoare, netumorale cu aspecte de tip hiperplazic sau regresiv la nivelul diferitelor componente ale parenchimului mamar.
Principalii hormoni implicati in agravarea simptomelor mamare premenstrual sunt estrogenul si prolactina-hormonul de lactatie secretat de galnda pituitara. Factorii alimentari sunt de asemeni implicati. Acestia cuprind aportul de cafeina din ciocolata, cafea, ceai verde, cola, precum si grasimile saturate si sarea.

De obicei aceste simptome de durere si tensiune mamara nu persista dupa debutul menstrei, aproape toate femeile prezentind ameliorarea simptomelor in acest moment. Prin ciclurile repetate de stimulare hormonala, chisturile mamare pot deveni cronic inflamate si inconjurate de tesut fibros care le intareste. Astfel este mult mai dificil pentru fluidul prins in interiorul chistului sa fie reabsorbit de catre corp. Aceasta conditie apare mai frecvent la femeile cuprinse intre 40-50 de ani.
Diferentierea dintre chisturile mamare si cancer se face prin efectuarea punctiei biopsie cu eliberarea presiunii intrachistice si prelevarea lichidului prins in chist, pentru a fi trimis la examen anatomo-patologic.

Semne si simptome

Boala fibrochistica a sinului este o leziune benigna netumorala. Din punct de vedere clinic pacienta, de obicei cu virsta intre 30-45 de ani, acuza dureri discrete sau senzatia de greutate la nivelul sanilor, deseori bilateral, aparute cu citeva zile inainte menstrei, dupa care discomfortul scade in intensitate. Durerea apare prin iritatia nervoasa produsa de edem, fibroza stromala si reactia inflamatorie.
La palpare se constata o usoara crestere de volum a sinilor, uneori chiar chisturile aflate sub tensiune, de consistenta crescuta, mai mult sau mai putin sensibile. Chisturile superficiale pot adera la tegumente, iar formatiunile profunde pot avea un contur mai putin bine delimitat. La 30% dintre paciente pot apare scurgeri mamelonare spontane sau provocate de compresiune: lichidul este lactescent cu tenta verde inchis.

Forme anatomoclinice:
Ca forme anatomoclinice particulare de mastoza fibrochistica se descriu adenoza, fibroza nodulara sau difuza, hiperplazia epiteliala regulata sau atipica.

Chistul solitar al sanului:

Este o forma de mastoza fibrochistica. Chistul este unic, are un perete propriu la exterior format din tesut conjunctiv dens, tapetat la interior cu epiteliu si contine lichid galben-verzui. Clinic se identifica o tumora rotunda, bine delimitata, usor sensibila la palpare, mobila, de consistenta chistica, fara adenopatii axilare. Diagnosticul este precizat mamografic, echografic, prin punctie-biopsie. Tratamentul este chirurgical si consta din extirparea chistului.