Mastoza fibrochistică

Mastoza fibrochistică însumează o serie de modificări benigne ale sânilor, care pot fi dureroși şi cu neregularități la palpare. Fiind o afecțiune foarte răspândită și fără potențial malign, unii autori o consideră la limita cu normalul, motiv pentru care literatura medicală anglo-saxonă o desemnează mai recent cu termenii de „Țesut mamar fibrochistic” sau „Modificări fibrochistice ale sânului”. Aceasta se caracterizează prin prezența de ţesut fibros şi multiple chisturi în glandele mamare, cu dimensiuni variabile, suprafață netedă și mobilitate păstrată faţă de ţesuturile din jur.

Mastoza fibrochistică este mai frecventă la femeile aflate în perioada fertilă, în special la categoria de vârstă 30-45 de ani. Manifestările sunt foarte variate, de la 1-2 chisturi palpabile într-un singur sân, la zeci de chisturi diseminate în ambele glande mamare. Acestea sunt însoțite de obicei de dureri mamare, senzație de greutate în sâni și disconfort, în grade diferite, mai puternice în preajma menstruației.

Diagnosticul de mastoză fibrochistică se realizează după un consult ginecologic și o ecografie a glandelor mamare. Uneori, se pot recomanda și mamografia sau biopsia țesutului mamar, pentru a exclude alt tip de leziune. Mastoza fibrochistică nu este un factor de risc pentru cancerul mamar, deoarece este foarte rar asociată cu leziuni cu potențial de transformare malignă. Totuși, prezența chisturilor poate îngreuna autopalparea sânilor și interpretarea rezultatelor unei mamografii.

Tratamentul mastozei fibrochistice este simptomatic, incluzând medicamente antalgice și antiinflamatoare, care se administrează la nevoie. Uneori, anticoncepționalele orale pot și ele contribui la ameliorarea simptomelor. (1, 2)

Cauze și factori de risc

Cauzele mastozei fibrochistice sunt insuficient cunoscute, dar o ipoteză este cea a reacției exagerate a țesutului mamar la hormoni sexuali.

Glanda mamară este compusă din 15-20 de lobi care conțin glande secretoare de lapte și ducte care îl transportă spre mamelon, înconjurate de țesut adipos. În plus, există ligamente fine care conectează țesutul mamar de cel cutanat, respectiv de marele pectoral situat subiacent, determinând forma sânului. Lunar, nivelele sangvine de estrogen și progesteron dinaintea ciclului menstrual pregătesc uterul și glandele mamare pentru posibilitatea sarcinii. La nivelul glandelor mamare, efectul este de stimulare a metabolismului şi a circulației sangvine, cât și proliferarea țesutului glandular și a celui de susținere. Rezultatul este senzația de retenție de lichide și „greutate” resimțite de multe femei în perioada premenstruală. Declinul hormonilor imediat cu începerea menstruației (deoarece nu a apărut sarcina) determină ameliorarea simptomelor.

În cazul unor femei, modificările ciclice legate de menstruație pot avea ca efect o inflamație cronică a țesutului conjunctiv al glandei mamare, cu dezvoltarea fibrozei. În continuare, fibroza determină o resorbție mai dificilă a fluidului ce se acumulează în țesutul mamar, conducând la formarea de chisturi. Chisturile sunt formațiuni benigne, delimitate față de țesutul din jur, ca niște „saci” cu lichid în interior. Pot avea dimensiuni diferite, variind de la microchisturi (cu dimensiuni microscopice), la macrochisturi, ce pot fi identificate la palpare.

Pe lângă estrogen și progesteron, se pare că și alți hormoni sunt implicați în dezvoltarea mastozei fibrochistice, printre care prolactina ocupă un rol important (valorile serice crescute de prolactină au fost corelate cu o simptomatologie mai marcată). Există dovezi că hormonii estrogeni proveniți din mediu ar contribui și ei la apariția acestei afecțiuni. Aceștia includ fitoestrogenii (proveniți din plante), cei din alimentație (carne, lactate) și cei prezenți în anumite substanțe și materiale chimice (pesticide, fertilizatori, plastic).

Factorii de risc pentru apariția mastozei fibrochistice sunt:

• Istoric familial de afecțiuni benigne sau malign ale sânului
• Nuliparitatea (nu a născut niciun copil)
• Pierderile de sarcină
• Sindromul premenstrual sever
• Ciclu menstrual neregulat (1, 2, 3)

Semne și simptome

Manifestările mastozei fibrochistice sunt:

• Durere la nivelul sânilor, care se accentuează în perioada ce precede menstruația
• Senzație de „greutate”, plenitudine, tumefiere la nivelul sânilor, mai semnificativă înainte de menstruație
• Palparea a unul sau mai multe chisturi, distribuiți pe aria unui sân sau în ambii sâni
• Palparea de mici zone dure, fibroase, de consistența unor cicatrici
• Palparea sânilor poate fi diferită în perioada premenstruală și imediat după menstruație
• Uneori, mamelonul poate exprima o secreție cu aspect limpede, incoloră sau verzuie
• Unele femei relatează înrăutățirea simptomelor odată cu consumul de cofeină sau ciocolată
• În majoritatea cazurilor, simptomele se ameliorează sau chiar se remit odată cu instalarea menopauzei (1, 3)

Diagnostic

Clinic

Diagnosticul mastozei fibrochistice este în principal unul clinic. Relatarea simptomelor de sensibilitate, durere, senzație de tumefacție la nivelul sânilor, ce se accentuează în periooa premenstruală, poate sugera diagnosticul. La palpare, se pot identifica multiple chisturi, de dimensiuni variabile. Este posibil și ca acestea să aibă dimensiuni microscopice sau dispoziţie profundă, astfel încât sa nu fie evidențiate la examenul clinic. Totodată, momentul de prezentare la medic, în cadrul ciclului menstrual, poate fi semnificativ pentru descoperirile clinice.

La palpare, chisturile sunt sugerate de următoarele caracteristici:

• Formațiune bine delimitată, cu suprafața regulată
• Dimensiuni variabile - mm până la cm
• Formă rotundă sau ovalară
• Consistență dură-ușor elastică
• Mobil pe planurile superficiale și profunde (rareori, țesutul fibros extensiv poate determina o fixare relativă a chistului)

Mamelonul poate secreta un fluid incolor, verzui sau maroniu, spontan sau după exprimarea digitală. (2, 4)

Paraclinic

Una dintre cele mai frecvente investigații recomandate atunci când se descoperă formațiuni la nivelul sânilor este ultrasonografia mamară. Numită și ecografie, aceasta folosește unde de înaltă frecvență pentru a decela structura unor organe. Cu ajutorul său, se poate vizualiza conținutul lichidian al formațiunilor din interiorul glandei mamare, certificând că este într-adevăr vorba despre chisturi, și nu formațiuni nodulare. Este o investigație repetabilă, nedureroasă și care nu iradiază.

Mamografia este un tip specific de radiografie, folosită pentru a constata anomalii în structura glandelor mamare și implicit, a detecta precoce apariția unui cancer la acest nivel. Este indicată în special femeilor trecute de menopauză și celor cu factori de risc pentru cancer mamar. Când se diagnostichează o leziune benignă, ca mastoza fibrochistică, sau rezultatul este incert, se poate recomanda încă un test în câteva luni, pentru o mai mare siguranță.

Biopsia prin aspirație cu ac fin este o metodă diagnostică invazivă, care este recomandată mai comun în cazul chisturilor de dimensiuni mari. Formațiunea suspectă este reperată palpatoriu și sub control ecografic și este puncționată cu un ac fin, iar lichidul din interior se aspiră cu o seringă. Ulterior, acesta este analizat microscopic, imunologic și biochimic, pentru a certifica natura benignă a formațiunii chistice. (2, 3)

Tratament

Nu există tratament curativ pentru mastoza fibrochistică. Majoritatea femeilor constată ameliorarea sau chiar remisiunea completă a simptomelor odată cu instalarea menopauzei.

Măsurile care pot fi luate pentru a reduce simptomatologia sunt:

• Medicație antalgică, administrată la nevoie: acetaminofen (Paracetamol), ibuprofen sau alt antiinflamator non-steroidian
• Contraceptivele orale sunt uneori prescrise de către medicul ginecolog datorită potențialului de a echilibra balanța estrogen-progesteron și a diminua simptomele
• Utilizarea uleiului de Oenothera biennis („Evening Primrose” - eng. ), fie sub formă de suplimente orale, fie în aplicații locale, a fost raportată de numeroase femei ca fiind benefică. Rezultatele sunt parțial susținute de studii științifice.
• Comprese calde sau reci la nivelul sânilor
• Purtarea unui sutien cu un sistem puternic de susținere a sânilor
• Reducerea aportului alimentar de grăsimi saturate s-a dovedit benefic în unele studii, ca și menținerea unei greutăți corporale normale
• Reducerea aportului de sare, în special cu două săptămâni înaintea menstruației, poate reduce retenția de lichide și senzația de „greutate“ a sânilor
• Suplimentarea vitaminei E, prin aport alimentar sau capsule cu 400-800 UI/ zi
• Creșterea aportului de vitamine din complexul B
• Reducerea consumului de cafeină și/ sau ciocolată a fost raportat ca fiind benefic de către numeroase femei, deși studiile sunt mixte în această privință
• Reducerea aportului extern de estrogeni (soia, gingseng) sau oprirea medicației estrogenice (atunci când este posibil)

Deoarece această afecțiune nu are risc de malignizare, tratamentul chirurgical nu este indicat. Se poate realiza în cazuri excepționale, în urma descoperirii atipiilor celulare după biopsie sau în cazul chisturilor foarte mari. (3, 5)

Autoexaminarea și supravegherea sânilor cu mastoză fibrochistică

Autoexaminarea periodică a sânilor poate conduce la un diagnostic precoce al cancerului de la acest nivel și o intervenție curativă. Se recomandă auto-examinarea lunară a sânilor și a regiunii axilare, prin palpare circulară sau după un tipar „în cruce”, simțind denivelări în textura sânilor și privind în oglindă eventuale modificări de formă sau volum. Unele femei constată că autoexaminarea sânilor este dificlă în prezența mastozei fibrochistice, din cauza consistenței neregulate a glandelor mamare. Totuși, odată cu reperarea chisturilor și a zonelor de fibroză, după mai multe palpări, textura sânilor va deveni familară. Cea mai bună perioadă pentru auto-examinarea sânilor este la 5-7 zile după sfârșitul menstruației, glandele mamare fiind cel mai puțin influențate hormonal în această perioadă. Atunci când se realizează auto-palparea, este importantă decelarea formațiunilor noi, cu o consistență, localizare, formă, mobilitate sau dimensiune ne-familiară.

Semnele de alarmă care recomandă prezentarea în termen scurt la medic sunt:

• Prezența unei noi formațiuni
• Exprimarea unei secreții la nivelul mamelonului, în special dacă are aspect hemoragic sau purulent
• Roșeață, indurație sau aspect de „coajă de portocală” a pielii de la nivel mamar
• Indurație sau aplatizare a mamelonului sau areolei

În plus, Societatea Americană a Cancerului recomandă examenul clinic al sânilor de către medicul ginecolog anual, în cazul femeilor de peste 40 de ani și o dată la 3 ani, în intervalul de vârstă 20-40 de ani.

 

Mamograma poate fi uneori dificil de interpretat în contextul mastozei fibrochistice, motiv pentru care se recomandă repetarea ei în același laborator, cu același tehnician și optarea pentru mamografia digitală, care are o sensibilitate mai mare. În prezența altor factori de risc pentru cancerul mamar (cum ar fi istoricul familial), medicul poate recomanda adăugarea periodică a unui RMN la investigațiile periodice ale sânilor. (3, 4, 6)

Concluzii

• Mastoza fibrochistică este o modificare benignă a țesutului mamar, în care apar zone fibroase și multiple chisturi.
• Simptomele principale sunt durerea și senzația de greutate a sânilor, mai ales înainte de menstruație.
• Diagnosticul trebuie realizat de un medic ginecolog, care poate recomanda investigații imagistice ale sânului.
• Tratamentul este unul dietetic și simptomatic, țintind reducerea disconfortului și a durerii.
• Deși nu cauzează cancer, mastoza fibrochistică poate îngreuna detectarea incipientă a unei tumori la acest nivel. Auto-examinarea atentă a sânilor, examenul clinic periodic și mamografiile digitale pot îmbunătăți rata de detecție a unei eventuale formațiuni cu risc malign. (3, 4)