Memoria la vârsta a treia

Autor:

Memoria la vârsta a treia

Una dintre ideile cele mai cunoscute despre bătrânețe este că odată cu înaintarea în vârstă memoria noastră are de suferit: nu mai reușim să ne amintim la fel de ușor unele lucruri, avem tendința să uităm mai repede sau să pierdem unele obiecte. Am putea spune că acestea sunt efectele nefaste ale îmbătrânirii asupra memoriei, însă cum rămâne cu diferențele foarte mari dintre persoane? La aceeași vârstă unii își păstrează luciditatea, în timp ce alții se confruntă cu dificultățile bolii Alzheimer. Care sunt factorii care protejează memoria și care, dimpotrivă, o afectează? Putem face ceva pentru a ne păstra memoria sau suntem condamnați să uităm?


Modificările memoriei odată cu vârsta

Una dintre cele mai importante descoperiri din domeniul neuroștiințelor se referă la capacitatea creierului de a se dezvolta continuu pe durata vieții. Deși inițial se considera că neuronii afectați sau distruși nu se mai refac și nu mai sunt înlocuiți de alții noi, se pare că de fapt alți neuroni și căi neuronale sunt dezvoltate de-a lungul vieții, cu o atenționare însă: creierul își atinge potențialul maxim la 20 și ceva de ani, după care începe declinul. Vestea bună este că totuși creierul are abilitatea de a crește, de a se dezvolta și de a învăța lucruri noi, cu condiția să fie stimulat în acest sens. (1)


Ce înseamnă însă declinul creierului la nivel fiziologic? Creierul începe să nu mai fie la fel de bine irigat cu sânge. Sinapsele care se formează în timpul procesului de învățare încep să slăbească, ca urmare a pierderilor celulelor nervoase din mai multe zone ale creierului. Odată cu aceste pierderi scade și producția unui neurotransmițător esențial pentru memorie și procesul de învățare și anume acetilcolina. Pierderile de celule nervoase afectează și zona hipocampusului, unde are loc stocarea și analiza informațiilor. Nu în ultimul rând, creierul în sine se micșorează, ceea ce, cumulat cu efectele menționate mai sus, duce la o performanță mai slabă a activităților cognitive și implicit a memoriei. (2)


În ceea ce privește memoria, mulți vârstnici se confruntă cu dificultăți la nivelul reținerii, stocării și amintirii informațiilor concretizate într-un timp mai mare necesar acestor procese sau necesitatea repetării informațiilor noi pentru a putea fi reținute. Învățarea de lucruri noi este de asemenea îngreunată odată cu vârsta, apar probleme de procesare a informației și o scădere a capacității de a putea realiza mai multe activități simultane sau de a schimba atenția și concentrarea cu ușurință de la una la alta. Uitarea frecventă, imposibilitatea amintirii informațiilor ca în tinerețe sunt de asemenea trăsături specifice vârstei a treia (căutarea ochelarilor de către o bunică ce nu-și mai amintește că îi are pe nas este deja un clișeu). (3)

 

Majoritatea modificărilor la nivelul memoriei sunt normale odată cu înaintarea în vârstă. E normal să nu ne amintim pe moment numele unei persoane sau să nu ne amintim dacă am încuiat ușa sau unde ne-am pus cheile. Dacă însă uităm la ce folosesc cheile sau dacă simțim că pierderile de memorie ne afectează viața de zi cu zi, atunci trebuie să apelăm la un specialist, pentru că în aceste cazuri nu mai vorbim despre modificări normale cauzate de vârstă.

 

Nici Alzheimer nu este o parte normală a îmbătrânirii, ci este o boală care necesită un consult de specialitate. (1)


Tipurile de memorie și evoluția lor la vârsta a treia

Memoria este un proces extrem de complex, a cărui funcționare presupune interacțiunea cu celelalte funcții și procese cognitive (gândirea, limbajul, imaginația etc). Specialiștii au identificat mai multe tipuri de memorie utilizate de ființa umană: de exemplu, folosim un anume tip atunci când reținem numele unui coleg de serviciu și un alt tip de memorie atunci când învățăm să folosim filtrul de cafea. În urma cercetării în acest domeniu s-a observat că nu toate tipurile de memorie sunt afectate în aceeași măsură odată cu îmbătrânirea.


Dacă unele forme ale memoriei slăbesc, iar altele rămân aproximativ aceleași, unele chiar se îmbunătățesc pe măsură ce îmbătrânim. Vocabularul, de exemplu, devine mult mai bogat ca urmare a experiențelor de viață acumulate de-a lungul anilor. (3)

Tipuri de memorie care nu sunt afectate de îmbătrânire

  • memoria semantică - presupune reținerea și amintirea acelor informații care definesc concepte, idei, sensuri și care nu au legătură cu experiențele noastre specifice și personale. În memoria semantică stocăm informații despre ce este un obiect/fenomen, la ce folosește și care este scopul său. Dacă de exemplu cineva ne spune că și-a cumpărat un telefon nou, memoria semantică intervine amintindu-ne despre sensul noțiunii de telefon (un obiect pe care îl folosim pentru a vorbi cu cineva aflat la distanță). Memoria semantică se bazează foarte mult pe limbaj și pe cunoștințele de vocabular ale unei persoane și este considerată cea mai stabilă formă de memorie de-a lungul vieții. (4)
  • memoria procedurală - stochează informații despre cum să folosim concret un anumit obiect. Dacă păstrăm exemplul anterior cu telefonul, memoria procedurală se referă la a ști cum să manevrezi telefonul astfel încât să intri în contact cu persoana cu care dorești să vorbești. În ceea ce privește acest tip de memorie studiile sunt deocamdată insuficiente pentru a se putea trage o concluzie fermă în privința stabilității acesteia pe măsură ce îmbătrânim, însă există un consens între specialiști privind conservarea abilităților mnezice procedurale chiar și la vârste înaintate. (1), (4), (5)

Tipuri de memorie afectate de îmbătrânire

  • memoria episodică - se referă la experiențele personale specifice pe care le trăim și care au relevanță și sens pentru noi. De exemplu, o listă de cumpărături, numele unui prieten, un eveniment la care am participat sunt informații stocate de memoria episodică pentru că au o importanță personală pentru noi. Acest tip de memorie este cel mai important pentru identitate, pentru că în funcție de aceste amintiri ne dezvoltăm și ne șlefuim personalitatea și felul în care devenim. Pierderile la acest nivel au efecte negative, ducând la confuzie și tensiune și la pierderea contextului. Memoria semantică și memoria episodică sunt interdependente, dar spre deosebire de stabilitatea memoriei semantice, memoria episodică înregistrează un declin odată cu îmbătrânirea. De exemplu, pentru un vârstnic este mult mai greu să-și amintească ce a mâncat la micul dejun sau cu s-a îmbrăcat ieri decât pentru un tânăr. (1), (4), (5)
  • memoria de lucru - face parte din memoria de scurtă durată. Deși nu există încă dovezi științifice ale faptului că memoria de scurtă durată în sine este afectată de înaintarea de vârstă, studiile susțin o scădere a abilităților memoriei de lucru pe măsură ce îmbătrânim. Abilitățile slabe ale memoriei de lucru afectează la rândul lor celelalte procese cognitive (concentrarea atenției, gândirea). (4)


Cum ne menținem memoria în formă?

Memoria poate fi protejată de efectele nefaste ale trecerii timpului și stimulată pentru a continua să avem o performanță mnezică bună chiar și la vârsta a treia. Opțiunile variază de la simpla folosire a bilețelelor pe care să ne notăm ce avem de făcut, până la practicarea de sport și implicarea în jocuri și activități dedicate memoriei.


Concret iată ce putem face pentru a avea grijă de memoria și implicit de creierul nostru (cu cât sunt aplicate mai din timp, cu atât ne vom bucura de efecte mai eficiente):

Utilizarea ajutoarelor de memorie

Listele cu ce ne propunem să facem, asocierile dintre informațiile pe care vrem să le reținem și cele pe care le cunoaștem deja, agendele sau calendarele în care să ne notăm aniversări, evenimente etc. sau tehnicile de memorare se pot dovedi de un real folos împotriva uitării. De exemplu asocierea inițialelor culorilor curcubeului în sintagma ROGVAIV ne ajută de multe ori să le reținem în această ordine. Tehnica poate fi extinsă și folosită ori de câte ori avem nevoie de un ajutor care să susțină memorarea. (1)

Eliminarea factorilor distractori

De multe ori atunci când suntem antrenați într-o activitate pot interveni stimuli care să ne distragă atenția de la ce facem, să avem dificultăți de concentrare și să fim nevoiți să o luăm din nou de la capăt. Aceste distrageri ne împiedică să reținem anumite informații, iar reluarea lor ne face să pierdem timp și energie. Important este să conștientizăm acești distractori și să-i eliminăm, mai ales că uneori propriile noastre gânduri și stări ne împiedică să fim atenți la ceea ce facem.

Menținerea lucrurilor într-o anumită ordine

Dacă după ce facem ordine în casă avem dificultăți în a ne aminti unde am pus unele lucruri, ne-ar ajuta dacă ne-am crea o rutină și am așeza mereu lucrurile la locul lor. În acest fel atunci când vom avea nevoie de ceva vom ști să îl căutăm unde trebuie. (1)

Evaluarea periodică a stării de sănătate

Anumite condiții și afecțiuni sau consumul de substanțe pot avea efecte secundare asupra memoriei, de aceea este benefic, mai ales pe măsură ce îmbătrânim, să ne facem analizele medicale și să acordăm atenție problemelor noastre de sănătate și a efectelor secundare pe care unele medicamente le pot avea asupra memoriei. Problemele mnezice pot fi cauzate de depresie, anxietate, stresul psihic, calitatea slabă a alimentației, deficiența de vitamina B12, consumul de alcool și droguri, infecțiile, tumorile cerebrale sau tulburările la nivelul tioridei. (1), (3)

Sportul și activitățile fizice

Activitatea fizică este benefică pentru corp și pentru creier, pentru că stimulează oxigenarea și eliberarea de endorfine, care ne ajută să ne simțim mai bine și să funcționăm optim. Implicit și memoria are de câștigat. În plus, există corelații între lipsa de activitate fizică și riscul mai mare de a dezvolta afecțiuni precum demența sau boala Alzheimer. (1), (6)

Activitățile care stimulează creierul

Din ce în ce mai multe studii susțin rolul important al activităților stimulante din punct de vedere cognitiv asupra împiedicării instalării declinului adus de îmbătrânire. Rezultatele arată că cu cât suntem antrenați de timpuriu în tot felul de acțiuni care presupun cititul, scrisul, gândirea, creativitatea etc, avem șanse de până la 32% de a reduce riscurile instalării demenței și totodată de a ne păstra sănătatea mentală chiar și la vârste înaintate. Pe baza studiilor imagistice și a întregii cercetări din domeniu specialiștii compară creierul cu un mușchi care, dacă este antrenat corespunzător, poate face față mai bine efectelor îmbătrânirii și poate rezista împotriva pierderilor de memorie produse de Alzheimer. Ce putem face în acest sens: să nu ne oprim din a învăța lucruri noi (o limbă străină, cum să cântăm la un instrument), să jucăm jocuri de strategie sau care presupun interacțiunea cu ceilalți, să facem puzzle, să socializăm și să interacționăm cât mai mult cu ceilalți. (6), (7), (8)


Noutăți în cercetarea privind memoria la vârsta a treia

Noile studii din domeniu vin să schimbe percepțiile pe care le aveam despre memorie.


De exemplu, s-ar părea că efectele neplăcute ale îmbătrânirii asupra psihicului și al memoriei apar doar în cazul celor care se așteaptă la aceste modificări. În acest sens s-a realizat un studiu comparativ între vârstnici americani și vârstnici chinezi și s-au observat diferențe semnificative între modul acestora de a se raporta la bătrânețe, oglindit în performanța obținută la sarcinile realizate. Participanților li s-au dat teste de memorie, la care bătrânii chinezi s-au descurcat semnificativ mai bine decât cei americani. Explicația găsită de cercetători se referă la un fenomen identificat inițial de psihologi în mediul școlar, dar care are aplicații generale: auto-împlinirea profețiilor sau efectul Pygmalion. Pe scurt, atunci când credem în ceva și avem anumite așteptări în acest sens vom depune eforturi și ne comporta astfel încât să îndeplinim profeția. În studiul de față s-a observat că americanii consideră bătrânețea o vârstă a declinului creierului și memoriei, spre deosebire de chinezi, care nu văd legătura între vârsta a treia și impactul său asupra memoriei. Aceste concepții s-au reflectat practic în performanța testelor de memorie. Cu alte cuvinte, cu cât avem sentimente și idei negative despre ce se va întâmpla cu memoria noastră la vârsta a treia, cu atât vom avea șanse mai mari să ne confruntăm real cu astfel de dificultăți. Dacă însă avem încredere că vârsta nu ne va afecta creierul, avem șanse să fie așa. (2)

Un studiu recent a obținut rezultate contradictorii față de ce se cunoștea până acum: o echipă de specialiști din Germania a ajuns la concluzia că amintirea informațiilor stocate în memoria de lungă durată a vârstnicilor durează mai mult și este îngreunată nu de vârsta înaintată, ci de cantitatea mare de informații stocate în memoria lor, mult mai multe decât are un tânăr. În cadrul studiului au fost comparate performanța obținută de un computer (programat să învețe lucruri noi) cu a unui tânăr și apoi cu a unui vârstnic. În ambele situații computerul învățase și reținuse cantitatea de informații specifice pentru un tânăr, respectiv pentru un bătrân și de fiecare dată computerul a avut performanțe similare cu oamenii cu care a fost comparat la testele de memorie. Interesant a fost că atunci când computerul cu memoria unui bătrân a trebuit să-și amintească informații, procesul a durat mai mult decât atunci când avea memoria unui tânăr, ceea ce a dus la concluzia că memoria celor în vârstă nu slăbește sau intră în declin, ci mai degrabă timpul de amintire crește deoarece creierul trebuie să caute într-un volum mai mare de informații. (9)


Dacă inițial se considera că declinul creierului și al sănătății mentale începe după vârsta de 60 de ani, studiile arată că procese precum memoria, raționamentul și înțelegerea încep să fie afectate începând cu 45 de ani. O echipă de cercetători din Paris a realizat un studiu longitudinal vast, început în 1985 și publicat în 2012, în care aproximativ 7400 de participanți cu vârsta între 45 și 70 de ani au fost evaluați în mai multe etape din punct de vedere al funcțiilor cognitive (memoria, vocabularul, raționamentul, auzul și văzul). Cercetătorii au observat un declin al acestor funcții pe măsură ce participanții îmbătrâneau, procesul fiind mult mai accelerat la persoanele mai vârstnice. De asemenea, studiul de față atrage atenția asupra impactului stilului de viață nu doar asupra sănătății inimii, dar și asupra sănătății mentale. Factorii care predispun la bolile cardiovasculare precum obezitatea, colesterolul ridicat sau presiunea arterială crescută sunt nocivi și pentru creier și funcționarea sa optimă. (10)


Alte studii realizate pe oameni și în laborator pe șoareci au identificat o anumită proteină în hipocamp despre care se consideră că ar fi responsabilă pentru episoadele de uitare cu care se confruntă vârstnicii. Este vorba despre proteina RbAp48, care odată cu îmbătrânirea, scade în cantitate. În studiile de laborator reducerea cantității de RbAp48 la șoareci a dus la pierderi de memorie specifice bătrâneții, iar revenirea la cantitatea inițială de RbAp48 a coincis cu revenirea memoriei. Administrând această proteină la șoarecii bătrâni, aceștia nu doar că au obținut performanțe mai bune, dar memoria lor a putut fi comparată cu cea a șoarecilor tineri. Descoperirea acestei proteine, pe lângă noile direcții de cercetare pe care le deschide, spun specialiștii, ar trebui să liniștească temerile generale conform cărora episoadele de uitare sunt precursoare instalării demenței sau bolii Alzheimer. Uitarea normală, specifică bătrâneții, nu funcționează după aceleași mecanisme ca aceste afecțiuni. (11)


Memoria rămâne un proces complex ce oferă numeroase provocări specialiștilor în domeniu, de aceea cercetările sunt în continuă desfășurare. Cert este că înaintarea în vârstă are efecte și asupra funcțiilor cognitive, dar depinde de fiecare dintre noi în ce măsură permitem bătrâneții să ne afecteze memoria.


Data actualizare: 11-05-2015 | creare: 20-03-2014 | Vizite: 6536
Bibliografie
(1)What Brain Changes Are Normal for Older Adults?, link: http://www.apa.org/pi/aging/memory-and-aging.pdf
(2)What happens to our memory as we age?, link: http://curiosity.discovery.com/question/happens-our-memory-age
(3)Forgetfulness: Knowing When To Ask For Help, link: http://www.nia.nih.gov/health/publication/forgetfulness
(4)Aging and Memory in Humans, link: http://www.cumc.columbia.edu/dept/sergievsky/pdfs/agingandmemoryinhumans.pdf
(5)What is Semantic Memory?, link: http://www.wisegeek.org/what-is-semantic-memory.htm
(6)Healthy Aging - Emotional and Mental Vitality, link: http://www.everydayhealth.com/health-center/healthy-aging-emotional-and-mental-vitality.aspx
(7)Life-span cognitive activity, neuropathologic burden, and cognitive aging, link: http://www.neurology.org/content/81/4/314
(8)Insurance for Your Brain: Read, Write, and Play Games, link: http://www.everydayhealth.com/senior-health/insurance-for-your-brain-read-write-and-play-games.aspx
(9)Brains of elderly slow because they know so much, link: http://www.telegraph.co.uk/science/science-news/10584927/Brains-of-elderly-slow-because-they-know-so-much.html
(10)Mental Decline Can Start at 45, link: http://www.everydayhealth.com/alzheimers/0106/mental-decline-can-start-at-45.aspx
(11)A Single Protein May Help Explain Memory Loss In Old Age, link:
http://www.npr.org/blogs/health/2013/08/29/216105879/a-single-protein-may-help-explain-memory-loss-in-old-age
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Grupa de sânge ar putea influența pierderea memoriei
  • Curiozitatea influențează creierul să învețe și să memoreze mai bine
  • Optogenetica arată că memoria poate fi manipulată prin impulsuri luminoase (studiu pe șoareci de laborator)
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK