Metode de prevenire a bolii Alzheimer
Autor: Râșnoveanu Marina
Alzheimer reprezintă un tip de demenţă progresivă, manifestată prin tulburări de memorie, de comportament şi un declin al întregului proces cognitiv. Cum boala avansează treptat, speranţa de viaţă a celor diagnosticaţi cu Alzheimer este, în medie, de 8 ani, însă acest interval se poate situa între 4 şi 20 de ani, în funcţie de vârstă, rapiditatea cu care evoluează afecţiunea şi alte aspecte ce ţin de sănătatea generală a pacientului. (1)
Deşi nu se cunosc cu exactitate şi în totalitate factorii de risc, cele mai discutate sunt vârsta, urmată de aspectul genetic.
Cazurile de Alzheimer timpuriu sunt foarte rare, iar atunci când apar se presupune că ele au şi un important aspect genetic. În schimb, după vârsta de 65 de ani, riscul se dublează la fiecare 5 ani şi asta pentru că procesul de îmbătrânire afectează abilitatea corpului de a se reface, inclusiv la nivelul creierului.
Factorul genetic este şi el luat în seamă de către specialişti, deşi cele mai multe dintre cazurile de Alzheimer apar în familii care nu s-au mai confruntat cu astfel de afecţiuni. Totuşi, se pare că, până acum, s-au descoperit trei gene (PS1, PS2 şi APP), ale căror defecte cresc riscul de apariţie a bolii Alzheimer. (2)
În cele mai multe situaţii, se pare că apariţia afecţiunii ar putea fi provocată de un cumul de factori cum ar fi vârsta, genetica, stilul de viaţă, de alimentaţie, dar şi prezenţa bolilor cardiovasculare. Manifestările acestora (colesterol sau tensiune arterială ridicată) pot provoca daune şi la nivelul creierului care, în timp, cresc riscul declinului cognitiv şi al apariţiei bolii Alzheimer. (3)
boala Alzheimer se manifestă prin:
- dificultatea de a-ţi aminti informaţii învăţate recent;
- schimbări comportamentale;
- dezorientare;
- confuzie legată de timp şi spaţiu;
- suspiciune exagerată;
- dificultate în vorbire, înghiţit şi mers. (1)
Cu toate că, momentan, nu există un tratament viabil, se crede că diagnosticul precoce şi intervenţia specialiştilor în acel moment poate încetini cu mult evoluţia bolii. Ba mai mult, studiile demarate au adus în discuţie şi posibilele metode de prevenţie, pe care cu toţii ar trebui să le luăm în considerare. Citeşte mai jos câteva dintre acestea:
Adoptarea unei alimentaţii corespunzătoare
Cercetările au arătat că alimentația joacă un rol esențial în apariția bolii Alzheimer. Există alimente care pot încetini debutul şi chiar evoluţia bolii, dar şi unele care pot grăbi progresul acestei afecţiuni.
Astfel, recomandate ar fi cele două diete studiate de specialişti (dieta DASH şi dieta Mediteraneană). Cu alte cuvinte, ar fi indicat să renunţi la zaharuri, grăsimi saturate, sodiu, carne roşie (cel puţin nu consumată în cantităţi mari), băuturile cu zahăr. În schimb, asigură-te că mănânci o dietă bogată în fructe, legume, cereale integrale, peşte, carne slabă, nuci, seminţe, uleiuri sănătoase cum ar fi uleiul de măsline etc.
Un studiu a arătat ca legumele verzi şi cruciferele reduc considerabil declinul cognitiv, iar o altă cercetare a demonstrat că dieta mediteraneană scade cu 28% riscul de a dezolta deteriorare cognitivă uşoară şi cu 48% riscul ca aceasta să se transforme în Alzheimer.
De asemenea, acizii graşi Omega 3 sunt recomandaţi ca metodă de prevenţie şi asta pentru că acidul DHA reduce depozitele de proteine anormale din creier, un tipar binecunoscut în Alzheimer. (1), (6)
De asemenea, curcumina are acelaşi efect benefic, deşi în acest caz specialiştii nu au reuşit să determine în ce măsură capsulele vegetale cu curcumină, care înglobează şi alţi excipienţi şi care reduc nivelul substanţei active pot fi, într-adevăr, de ajutor.
Antioxidantul EGCG din ceaiul verde, vitamina C şi betacarotenul acţionează în moduri asemănătoare, considerându-se că pot preveni apariţia bolii Alzheimer. (3), (8)
Practicarea regulată a exerciţiilor fizice
Mai multe studii realizate până în acest moment au ajuns la concluzia că mişcarea fizică regulată ar putea diminua riscul de Alzheimer şi a altor afecţiuni asociate declinului cognitiv. Cercetările realizate pe animale au demonstrat că, prin sport, creşte numărul conexiunilor dintre celulele nervoase. În plus, exerciţiile fizice au impact asupra unei proteine cheie pentru sănătatea creierului, în acea zonă responsabilă cu memoria şi învăţatul.
Se pare că exerciţiile fizice aerobice sunt mult mai eficiente decât cele anaerobice, dacă ţinem seama de rezultatele unui studiu recent. Astfel, pe parcursul unui an, 65 de persoane au desfăşurat zilnic fie exerciţii aerobice (mers pe jos, timp de 40 de minute), fie exerciţii anaerobice (tonifiere şi stretching). La final, s-a observat că primul grup beneficia de o îmbunătăţire considerabilă a activităţii cerebrale în acea parte a creierului responsabilă cu visurile, dorinţele legate de viitor şi păstrarea amintirilor din trecut. Aceleaşi persoane au manifestat abilităţi mai bune de a plănui şi organiza sarcini uşoare. (5)
Păstrarea unei vieţi sociale şi intelectuale active
E foarte important să fim activi din punct de vedere social, să interacţionăm cu ceilalți, dar şi să ne implicăm creierul în diverse activităţi de stimulare. Deşi specialiştii nu înţeleg încă mecanismul exact, se pare că aceste activităţi ne stimulează mental, îmbunătăţind conexiunile dintre celule şi scăzând riscul apariţiei bolii. (1)Administrarea unor vitamine
Pe baza studiilor realizate, specialiştii au ajuns la concluzia că anumite vitamine au proprietatea de a proteja creierul de acele acţiuni negative ce duc atât la declin cognitiv, cât şi la Alzheimer.Astfel, o cercetare ce a inclus 613 pacienţi cu vârsta cuprinsă între 53 şi 96 de ani, diagnosticați cu Alzheimer moderat şi sever, a indicat că un supliment cu vitamina E (alfa – tocoferol - 1000 IU de două ori pe zi, în cadrul studiului) ar putea încetini semnificativ declinul cognitiv.
Cu toate astea, nu se recomandă administrarea unei doze mari de vitamina E fără stricta supraveghere a unui medic, întrucât aceasta poate interacţiona cu diverse medicamente, cum sunt cele pentru subţierea sângelui şi cele care scad colesterolul. (4)
Reducerea riscului de accidente
Cum boala Alzheimer a fost deseori asociată cu traumatismele craniene, este recomandat să ne luăm toate măsurile de precauţie: purtarea unei căşti în activităţi aparent banale, cum ar fi mersul pe bicicletă sau motocicletă, a centurii de siguranţă în maşină etc. (1)(2) Boala Alzheimer – factori de risc, link: https://www.alzheimer.ca/en/About-dementia/Alzheimer-s-disease/Risk-factors
(3) Prevenirea si factorii de risc in Alzheimer, link: https://www.brightfocus.org/alzheimers/about/risk/
(4) Vitamina E pentru Alzheimer, link: https://www.sciencebasedmedicine.org/vitamin-e-for-alzheimers/
(5) Prevenirea bolii Alzheimer: ce stim, link: https://www.nia.nih.gov/alzheimers/publication/preventing-alzheimers-disease/search-alzheimers-prevention-strategies
(6) Anumite alimente ne pot proteja impotriva bolii Alzheimer, link: https://www.alzinfo.org/07/treatment-care/certain-foods-may-protect-against-alzheimers-disease-2
(7) Resveratrolul previne cresterea markerilor bolii Alzheimer, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23129026
(8) Alimentele bogate in beta-caroten ar putea lupta contra dementei, link: https://www.dailymail.co.uk/health/article-2202175/Its-news-Popeyes-waiting-Spinach-help-fight-dementia-carrots-apricots-too.html
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni