Microbiomul ar putea fi noua "amprentă" în medicina legală
Data publicării: 13-05-2015
Microbiomul unei persoane, microecosistem format din bacteriile care trăiesc în intestin şi de coloniile microbiene proprii, care trăiesc pe piele şi în alte părţi ale organismului, este unic pentru respectiva persoană, iar informaţiile cu privire la microbiom pot fi folosite pentru identificare, la fel cum este folosită amprenta, conform unui studiu desfăşurat la Universitatea Harvard, transmite AFP.
Acesta este primul studiu care îşi propune să analizeze dacă pot fi identificaţi oamenii în funcţie de microbiomul lor, ecosistem care poate varia în funcţie de vârsta respectivei persoane, dietă, locaţia geografică şi starea generală de sănătate.
"Corelarea mostrelor de ADN uman într-o bază de date care să cuprindă 'amprente' ADN reprezintă baza geneticii medico-legale, domeniu care are deja un deceniu de existenţă", susţine coordonatorul acestui studiu, Eric Franzosa, de la Departamentul de Biostatistică de la Harvard. "Am demonstrat că acelaşi gen de corelare este posibilă dacă folosim secvenţe ADN aparţinând microbilor care trăiesc în organismul uman, fără a mai fi nevoie de ADN-ul uman propriu-zis".
În cadrul studiului, până la 86% dintre subiecţi au putut fi identificaţi după specificul florei bacteriene intestinale chiar şi după un an de la recoltarea probelor. Mostrele de microbiom provenit de pe piele au avut un randament mai scăzut. După un an, aproximativ o treime dintre acestea au putut fi folosite pentru a identifica persoanele de la care au fost recoltate, conform studiului publicat în ultimul număr al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences.
Partea bună este că cercetătorii au obţinut foarte puţine cazuri fals pozitive. În majoritatea cazurilor, fie persoana a fost identificată după analiza mostrelor de microbiom, fie nu a putut fi identificată. Nu au existat cazuri în care în urma analizei acestor bacterii să fie identificată greşit o altă persoană.
Studiul a fost realizat pe un grup de 120 de voluntari de la care au fost prelevate mostre fecale, de salivă şi de piele. Cercetătorii au apelat la un program de calculator pentru a stabili coduri individuale în funcţie de microbiomul fiecărui voluntar. Aceste coduri au fost apoi comparate cu codurile obţinute în urma recoltărilor ulterioare de la aceeaşi voluntari dar şi de la un alt grup de persoane.