Misofobia (germofobia sau igiena exagerată)

Misofobia (germofobia sau igiena exagerată)

O igienă realizată corespunzător reprezintă o barieră importantă în faţa germenilor, bacteriilor, virusurilor sau a altor agenţi patogeni cu care intrăm în contact în viaţa cotidiană.

De la spălarea mâinilor, până la igiena corporală, evitarea strănutului sau a tusei către persoanele din jur, spălarea alimentelor înainte de a le mânca, curăţarea îmbrăcămintei, toate sunt măsuri normale în asigurarea unei igiene corespunzătoare. Persoanele care apelează la o igienă exagerată se confruntă cu misofobia.
 

Ce este misofobia?

Termenul de „misofobie” a fost introdus de medicul neurolog american William Alexander Hammond, care descria un pacient suferind de sindrom obsesiv-compulsiv care avea un obicei de a se spăla foarte des pe mâini. Termenul provine din grecescul „mysos” ce semnifică „murdărie” şi „phobos” -„frică”. [1]

Misofobia sau germofobia reprezintă o frică patologică de germeni, bacterii, fungi, mizerie, iar mai presus de toate, frica de contaminare cu aceştia. Frica patologică sau fobia semnifică acel tip de teamă anormală şi neconstructivă pentru individ, care de cele mai multe ori se însoţeşte de anxietate, tulburări adaptative, agitaţie. [2]

În mod normal o persoană conştientizează că în jurul său se află numeroşi germeni, că există bacterii benefice sau cu un impact negativ asupra organismului, că virusurile pot fi contractate şi de asemenea tratate, însă suferinzii de misofobie nu pot distinge graniţa între ceea ce este bun şi ceea ce este dăunător pentru corpul lor, considerând că toate microparticulele ce îi înconjoară le pot dăuna.

Germofobia este des întâlnită în rândul celor care au şi sindromul obsesiv-compulsiv, în rândul hipocondrilor (frica necontrolată de a suferi de o boală) sau în rândul celor care mai au şi alte fobii. [3]

 

Cauze

O experienţă emoţională neplăcută ce are legătură mai mult sau mai puţin cu germenii poate declanşa misofobia. Exemple în acest caz sunt o copilărie într-un mediu insalubru, o boală de-a lungul copilăriei sau chiar moartea unei persoane dragi. De asemenea, factori externi, precum reportaje, cărţi, imagini care conţin informaţii din aria germenilor pot duce la apariţia bolii. O persoană misofobă este foarte probabil să fi avut o tendinţă încă din copilărie, din interiorul familiei să preia un model şi pe parcursul vieţii tulburarea să se agraveze.

 

Simptome

Atunci când sunt într-un mediu „contaminat”, cei cu misofobie pot avea episoade de greaţă, ameţeală, palpitaţii cardiace, frică incontrolabilă, respiraţie superficială cu tahipnee, tremur exagerat. Din această cauză misofobii vor încerca să evite mediile care le pot periclita igiena.

 

Germofobia include o suită de comportamente, acţiuni şi obiceiuri duse la extrem de persoana în cauză, toate făcute cu scopul de a ţine la distanţă germenii şi de a se simţi în siguranţă. Printre manifestări se numară:

  • curăţirea excesivă a hainelor, mâinilor, lucrurilor din jur; ceea ce un misofob nu ia în considerare este faptul că a-ţi spăla mult prea des mâinile te va face mai susceptibil la contractarea unei infecţii, distrugând bariera naturală a organismului;
  • evitarea obiectelor și locurilor considerate contaminate: utilizarea băilor publice, atingerea clanţelor uşii, utilizarea mijloacelor de transport în comun etc;
  • refuzul îndârjit de a împărţi lucrurile personale, de la mâncare, până la haine sau încălţăminte;
  • evitarea activităţilor ce implică apropierea de alţi oameni sau de animale.

   
Frica de contaminare poate duce până la refuzul de a da mâna cu cineva, evitarea atingerii oricărui lucru care nu a fost dezinfectat în prealabil şi într-un final la izolarea socială. Ceea ce este şi mai rău este că multe persoane nu îşi conştientizează afecţiunea, refuză să creadă că au o problemă şi că frica lor este iraţională. [4]

 

Tratament

De obicei, fobiile care încep să se manifeste în copilărie dispar la maturitate, fără urmarea unui tratament. Pe de altă parte, afecţiunile de acest tip nu remit singure dacă au debutat la maturitate, fiind necesar un ajutor de specialitate şi o medicaţie pe măsură. Iniţial se apelează la un psihoterapeut, iar dacă rezultatele întârzie să apară, la medicamente.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală este o metodă des utilizată pentru a reduce efectele misofobiei şi a o trata. Aceasta se bazează pe principiul că oamenii pot învăţa să îşi schimbe gândurile, iar rezultatul se va vedea în comportamentul lor. Pacientul învaţă să nu mai supraestimeze riscul de a fi contaminat cu germeni, prin înţelegerea faptului că nu toţi germenii sunt dăunători sau că le pot periclita viaţa.

O altă metodă folosită este desensibilizarea. Pacientul este expus treptat la agentul provocator al anxietăţii, al fricii sale incontrolabile, până când efectele negative ale fobiei dispar.


Data actualizare: 17-11-2015 | creare: 17-11-2015 | Vizite: 1885

Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK