MIT: Fructele trebuie consumate pe stomacul gol

MIT: Fructele trebuie consumate pe stomacul gol

FALS


Profund înrădăcinat în cultura nutrițională este și mitul conform căruia fructele trebuie consumate individual, pe stomacul gol. Însă, din punct de vedere biologic, nu există argumente dovedite care să justifice această restricție dietetică.

Teoria din spatele acestei recomandări nevalidate din punct de vedere științific susține că prezența concomitentă a fructelor și a altor alimente în stomac ar putea împiedica digestia fructelor. Stagnarea și fermentarea acestora în stomac ar cauza disconfortul abdominal specific, balonarea, flatulența (gazele), câștigul ponderal și multe alte acuze mai mult sau mai puțin relaționate cu procesul de digestie. (1)

Fructele, legumele și vegetalele se situează în aceeași grupă alimentară datorită similarităților dintre acestea: conținutul bogat în fibre, nutrienți, apă și în același timp, valoarea calorică redusă. Prin urmare, același principiu ar trebui aplicat și în cazul legumelor, însă nu este cazul.

Fiziologia digestiei și absorbției

Consumate individual, digestia fructelor are loc mult mai repede, comparativ cu alte alimente mult mai complexe din punctul de vedere al conținutului nutritiv. Însă, în ceea ce privește aportul alimentar global, organismul nu recunoaște alimentele, ci nutrimentele prezente în acestea în vederea realizării digestiei și absorbției.

În urma preocesării mecanice și enzimatice de la nivelul cavității bucale (masticație, acțiunea salivei) și ulterior al stomacului (peristaltica gastrică, acțiunea sucului gastric), chimul alimentar este eliberat în intestinul subțire în funcție de gradul de prelucrare (dimensiunea particulelor alimentare) și principiu nutritiv (carbohidrați, proteine, lipide). Aici, procesele enzimatice continuă sub acțiunea sucurilor biliare, pancreatice și intestinale și are loc absorbția nutrienților, inclusiv a vitaminelor, mineralelor și a altor substațe cu acțiune biologică, în funcție de nevoile nutritive ale organismului. (2)

Procesul de absorbție nu este condiționat din punct de vedere calitativ de ordinea introducerii alimentelor în organism ca urmare a ingestiei („nu consuma fructe împreună cu alte alimente deoarece nu se absorb vitaminele și mineralele”).

Mai mult decât atât, asocierea fructelor (dar și a legumelor) bogate în vitamina C, vitamina A , acizi organici, etc. cu alimentele bogate în fier, calciu, ș.a. ar putea crește absorbția acestor minerale. (3)

Organismul este conceput astfel încât alimentele, și implicit principiile nutritive, asociate la o masă să acționeze sinergic pentru menținerea sănătății sistemului digestiv și a stării de bine în general.

„Fermentarea” fructelor

Astfel poate fi infirmată și teoria „fermentării fructelor” la nivelul tractului digestiv.

Co-ingestia fructelor cu alte alimente ar putea întârzia evacuarea lor gastrică, însă nu promovează „fermentația” acestora în stomac. În primul rând, mediul acid nu permite supraviețuirea florei bacteriene responsabile de procesul fermentativ, iar formarea chimului gastric în urma peristalticii de la nivelul stomacului (amestecarea alimentelor până se obține o pastă omogenă numită chim gastric) nu ar permite fermentarea selectivă doar a fructelor, dacă aceasta ar fi posibilă. (1)

Fermentația colonică
constituie un proces fiziologic și eficient de digestie al fibrelor alimentare, indiferent de proveniența acestora- din fructe, din legume, din cereale, etc. și de modul de ingestie al alimentelor (individual, sau nu).

Produșii de fermentație (acizii grași cu lanț scurt de atomi de carbon- acetat, propionat, butirat și gaze- dioxid de carbon, hidrogen și metam) sunt esențiali pentru menținerea echilibrului florei bacteriene normale a organismului și a integrității mucoasei intestinale, în condițiile unui aport moderat de fructe și legume. Produșii care nu au fost utilizați ca substrat în cadrul proceselor fiziologice de la nivelul colonului, sunt eliminați și nu presupun riscuri pentru sănătate. (2, 4)

Asupra procesului fermentativ pot interveni o serie de factori cum sunt:
  • solubilitatea fibrelor ingerate(fibre solubile- celuloza; fibre insolubile- pectine care se găsesc de regulă atât în fructe, dar și în legume);
  • motilitatea intestinală (prezența unor afecțiuni mecanice sau funcționale de peristaltică);
  • diferențele individuale de la nivelul microflorei intestinale, fiziologice sau patologice.

De aceea nu poate fi stabilită o regulă generală pentru consumul de fructe. Majoritatea acuzelor asociate aportului de fructe împreună cu alte alimente (meteorismul abdominal sau balonarea, flatulența, ș.a.) țin de toleranța individuală determinată de factorii enumerați mai sus și nu în mod strict, dar și eronat, de combinația alimentară.

Mai mult decât atât, tranzitul intestinal până la nivelul colonului, unde au loc procesele de fermentație, durează între 6 – 10 ore, timp în care este puțin probabil să nu se realizeze ingestia unor alte alimente care ar putea influența eficiența digestiei, independent de aportul de fructe. (1)

Compoziția integrală a mesei (excesul de dulciuri sau cereale rafinate/ proteine/ grăsimi), excesul alimentar general, gastrotehnia preparatelor, toate acestea pot impacta toleranța digestivă a fructelor consumate în timpul sau după masă și nu asocierea strictă între fructe și alte alimente este cea indigestă.

Sfaturi privind consumul de fructe

În concluzie, consumul de fructe se poate realiza în funcție de preferințele personale și toleranța digestivă individuală: înainte, în timpul mesei prin încorporarea acestora în preparatele principale sau după masă, sub forma unui desert delicios. 

Mai multe informații privind asocierea corectă a alimentelor puteți găsi aici.

Recomandarea frecventă a consumului de fructe între mese, sub formă de gustări, nu se datorează caracterului indigest al asocierii, ci reprezintă o strategie de a evita supraîncărcarea cantitativă, dar și calorică, a meselor principale. În funcție de aportul energetic acceptat pentru gustare, se pot adăuga și alte alimente alături de fructe (iaurturi, nuci, fulgi de cereale, etc.).

Potrivit recomandărilor dietetice ale Organizației Mondiale a Sănătății, pentru o alimentație sănătoasă este indicat un aport de cel puțin 5 porții de fructe și legume în fiecare zi, echivalentul a minimum 400 g. (5)

Consumul de fructe ar trebui limitat la 2 – 3 porții zilnice, savurate de preferat proaspete, întregi și nu sub formă lichidă.

Data actualizare: 24-06-2016 | creare: 24-06-2016 | Vizite: 1353
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
 
intră pe forum
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK