MIT: Un digestiv (tăria înainte de masă) îmbunătăţeşte digestia

FALS

Cuvântul aperitiv îşi are originea în secolul XIX, derivând din cuvântul latinesc „aperire”, a deschide apetitul, aşa cum se credea că ingestia de alcool înainte de masă „deschide” stomacul. Efectele directe ale alcoolului asupra digestiei au fost discutate în numeroase studii, încercând să se ajungă la o concluzie susţinută ştiinţific. (6)

Alcoolul - este sau nu bun pentru organism?

Consumul unui pahar de vin bine ales la masă poate să stimuleze gustul mâncării şi poate potenţa starea de bine şi conversaţia. Referinţe la beneficiile determinate de consumul de alcool la masă există citate încă din Biblie. Dar sunt ele bazate pe un adevăr ştiinţific? A demonstrat cineva până acum că un digestiv sau tăria înainte de masă îmbunătăţeşte digestia? Există studii care demonstrează că alcoolul potenţează golirea rapidă a stomacului şi stimulează secreţia gastrică acidă care ar ajuta la digestie, pe când alte studii afirmă că nu există niciun efect al alcoolului asupra sistemului digestiv. Un studiu realizat de cercetători germani încearcă să aducă o explicaţie pentru această discrepanţă: efectele benefice sunt determinate în special de către băuturile alcoolice fermentate (precum vinul sau berea) şi nu şi de către băuturile alcoolice fermentate şi distilate (precum rom, coniac sau whisky). (2)

Alcoolul poate influenţa pofta de mâncare

Cum poate alcoolul să influenţeze digestia alimentelor? De cele mai ulte ori, băuturile alcoolice sunt bogate atât în calorii, cât şi în zahăr. Din această cauza, de multe ori oamenilor care încearcă să piardă în greutate li se recomandă să renunţe la aceastea. Dar în anumite cazuri, alcoolul poate să contribuie la o creştere în greutate şi prin alte mecanisme. Studii recente demonstrează că alcoolul îţi poate potenţa apetitul şi este în strânsă legatură cu creşterea indicelui de masă corporală, în timp ce alte studii demonstrează contrariul. Deşi este în plin studiu, una dintre concluziile momentane arată că un consum moderat de băuturi alcoolice nu influenţează greutatea, pe când consumul unei cantităţi mari de alcool pe zi este asociat cu o creştere importantă în greutate. (4)

Fenomenul de stimulare al apetitului determinat de consumul de alcool a fost denumit de către cercetători efectul aperitivului (apéritif). Astfel, un studiu efectuat pe 24 de bărbaţi sănătoşi care a urmărit efectul administrării a 20 grame de alcool înainte de masă a dus la o creştere cu aproximativ 11% a cantităţii totale de alimente ingerate într-o zi şi o creştere cu 24% a alimentelor grase. Un alt studiu efectual de către Obesity pe mai multe femei a demonstrat o creştere cu 7% a cantităţii de alimente după administrarea injectabilă intravenos de alcool faţă de un lot de femei cărora li s-a administrat un medicament placebo. Acest studiu subiniază faptul că efectele alcolului nu sunt legate de acţiunea acestuia la nivelul tractului digestiv ci acţiunea la nivel global, după ce alcoolul a intrat în torentul sangvin. În plus, după absorbţia alcoolului şi interacţiunea acestuia cu creierul, anumite zone sunt mai intens stimulate în momentul în care participanţii miroseau mâncare, ducând la o creştere a apetitului. De asemenea, este important de menţionat că au existat variaţii, individuale astfel încât aproximativ o treime din femei au mâncat mai puţin după alcool.

Există multiple explicaţii pentru care apetitul creşte după administrarea de alcool, printre care ideea că există o conexiune cerebrală preformată între mâncare şi consumul de alcool. Este, de asemenea, posibil ca alcoolul să inhibe centrul saţietăţii (care spune stop acţiunii de a mânca în momentul în care a fost administrată o cantitate suficientă de alimente) prin mecanisme endocrine, cerebrale şi prin intermediul tractului digestiv. Oamenii de ştiinţă susţin că există o corelaţie între descărcarea de hormoni ai saţietăţii precum leptina sau grehlina şi administrarea de alcool, având şi un impact important asupra căilor neurobiologice de semnalizare prin intermediul serotoninei sau neurotransmiţătorului GABA. (1), (3), (5), (6)

Deşi se cunosc multiple efecte negative ale consumului de alcool, acesta nu are mereu un efect nefavorabil asupra organismului, dacă este consumat în cantităţi controlate. Alcoolul nu contribuie direct la o creştere a greutăţii, ci indirect prin stimularea apetitului şi inhibarea senzaţiei de saţietate. Consumul unei cantităţi mari de alcool determină, de asemenea, creşterea nivelului de trigliceride, fapt care poate determina mai departe multiple riscuri precum un acident vascular cerebral sau un infarct miocardic.

Pe de altă parte, berea poate să aibă câteva efecte protective cardiace, mai ales dacă alegeţi berea nefiltrată. De asemenea, vinul are şi el multiple efecte benefice asupra sănătăţii precum efect cardioprotector, este bun în cadrul diabetului zaharat, a demenţelor, etc.

Este sau nu bine să consumăm alcool înainte de masă?

Când discuţia se întreaptă daca este sau nu bun alcoolul pentru sănătate, răspunsul este unul simplu şi evident: moderaţia este esențială. Consumul unei cantităţi moderate de alcool, chiar şi zilnic, poate avea efecte benefice asupra sănătăţii şi asupra stării de bine. Dar acest consum trebuie să fie însoţit de o dietă echilibrată şi bogată în legume.

În concluzie, nu există nicio dovadă susţinută ştiinţific a efectului benefic asupra procesului de digestie propriu-zis pe care l-ar avea alcoolul consumat înainte de masă.