Modificările părului în sarcină, post-partum și menopauză

Modificările părului în sarcină, post-partum și menopauză

Sarcina, perioada de post-partum și menopauza induc în corpul femeii modificări ale hormonilor sexuali. Aceste modificări endocrine participă la controlul producerii de sebum și modularea creșterii firului de păr.

La nivelul foliculului pilos, unitate morfo-funcțională dependentă hormonal, au loc modificări tranzitorii sau permanente (menopauză), traduse la nivelul zonelor piloase prin: hipertricoză, alopecie difuză, hirsutism, virilism și caniție. Desigur, aceste modificări ale părului respectă variațiile individuale în funcție de factorii ereditari.

 
Aceste modificări apărute în zonele piloase ale corpului sunt consecința unor stări fiziologice. În cursul sarcinii au caracter tranzitor, calitatea și cantitatea podoabei capilare revenind la valorile anterioare la câteva luni după naștere. În schimb, în menopauză, alopecia difuză observată la majoritatea femeilor este permanentă și evolutivă. Proporția femeilor postmenopauzale este în creștere în populația generală, de aceea prevalența modificărilor pilozității este global în creștere. (2)

 
Indiferent de etiologie, aceste modificări pot fi frustrante pentru femei. Deși majoritatea sunt fiziologice și tranzitorii, în unele cazuri se pot încerca și anumite terapii. Totuși, în absența unui diagnostic patogenic și a unor criterii etiologice, șansele unui tratament pentru a controla adecvat căderea părului sunt mici. În prezent, strategiile terapeutice sunt simptomatice și nespecifice, încercându-se dezvoltarea unor metode noi, țintite. (2)

 

Modificările părului în perioada sarcinii

În sarcină corpul suferă o serie de schimbări, printre care și modificări ale pilozității. În principal aceste modificări sunt produse de hormoni (creșterea estrogenului) care afectează ciclul de creștere al părului.

Anagen, catagen și telogen sunt cele trei stadii de creștere ale firului de păr. Nivelul crescut al estrogenului din timpul sarcinii întrerupe acest ciclu și determină intrarea în stare activă a unui număr mai mare de foliculi de păr în perioada de anagen, rezultând o creștere mai rapidă a părului. Concomitent blochează unii foliculi în catagen, astfel în această perioadă cad mai puține fire de păr. Astfel, gravida va constata că are un păr mai lung, cu firul de păr mai gros, mai strălucitor și un aspect mai sănătos decât în general. Acesta este aspectul pozitiv al sarcinii, dar care se menține pentru o perioadă scurtă de timp. Alopecia apare după naștere. (1)

 
În primul trimestru de sarcină, numărul de foliculi de păr intrați în telogen are o valoare normală de aproape 20%, scăzând apoi la 10% în trimestrul al doilea și al treilea. În această perioadă nu se observă nicio modificare clinică. Rata de creștere în primele săptămâni de sarcină este totuși mai mare. În timpul celei de-a doua jumătăți a sarcinii s-a observat o creștere a procentului firelor în anagen, față de normal, adică o cădere redusă a părului telogenic. Tot în această perioadă, proporția firelor de păr cu diametrul mai mare este mai crescută. S-a mai observat și o rărire a părului în regiunile parietale. (5)

 
În sarcină s-au observat și alte modificări ale pilozității, mai rare. Hirsutismul apărut în ultimul trimestru și după naștere este declanșat de hiperproducția de testosteron și se asociază cu tumori ovariene maligne sau benigne (chistadenoame, arenoblastoame, mucinoase) sau tulburări funcționale ale ovarului (lutenoame, chisturi luteinice tecale, sindromul ovarului polichistic). La persoanele predispuse poate fi acompaniată de o alopecie frontală ireversibilă. Astfel, hirsutismul sever, care se dezvoltă rapid în sarcină reprezintă o indicație pentru investigații ginecologice și endocrinologice. Copiii născuți sunt normali, dar uneori fetițele prezintă semne de virilizare.

O altă modificare, neexplicată încă, este hipertricoza sprâncenelor apărută începând cu luna a doua de sarcină.

Alte modificări ale pilozității cuprind accentuarea pigmentării și creșterea diametrului firelor de păr de la nivelul areolelor mamare, a pubisului, axilar și la nivelul liniei mediene abdominale alături de hiperpigmentarea cutanată a acestor zone dependente hormonal. (5)

 

Modificările părului post-partum

După naștere, nivelul estrogenului scade, unii foliculi de păr intrând în catagen (cădere), în timp ce alții în telogen (repaus). Firele de păr existente cad în mod normal, dar nu proporțional cu creșterea unora noi, conducând la rarefierea părului. Pierderea părului este evidentă în 1-4 luni și poate continuă câteva luni, după care reintră în normal, fără a fi necesar un tratament, fiind o modificare fiziologică.

Pierderea părului în post-partum este de aproximativ două până la trei ori față de normal, conducând la o alopecie tranzitorie și evidentă. Căderea mai accentuată a părului este observată după spălare și pieptănare. Distribuția pierderii părului este difuză, dar mai evidentă clinic în regiunile parietale ale scalpului. Căderea poate fi accentuată și de trauma psihologică și fizică a travaliului, care asociază pierderi de sânge, nivele scăzute de proteine plasmatice și anticoagulanți. Toate aceste modificări sunt diminuate la următoarele sarcini. Revenirea spontană la normal are loc între 3 și 12 luni. Telogen effluvium în această perioadă este un fenomen comun și considerat minor de către femeile care l-au experimentat deja în sarcinile precedente. Totuși, poate fi un moment de panică pentru prima sarcină. Același mecanism acționează și după bolile febrile severe. (2) (5)

 

Modificările părului la menopauză

Menopauza este perioada fiziologică din viața fiecărei femei în care capacitățile reproductive se finalizează. Este o perioadă când nivelul hormonilor feminini estrogenul și progesteronul scade, conducând la simptomatologia caracteristică menopauzei. Vârsta medie a menopauzei naturale este între 49-51 de ani. Simptomele menopauzei cuprind: bufeuri, libido redus, tulburări emoționale și căderea părului. De fapt, căderea părului apare la aproape jumătate dintre femeile la menopauză.

 
Foliculii de păr au un receptor specific a carui exprimare se diminuează dependent cu nivelul circulant al hormonilor sexuali. Modificările pilozității în menopauză sunt de ordin cantitativ, dar și calitativ, cu variații individuale. Alopecia difuză a menopauzei apare la nivelul scalpului (alopecia climacterică), a vulvei, sânilor și axilei. Părul scalpului devine mai greu de pieptănat, mai casant și își pierde strălucirea.

Nivelul estrogenului în menopauză scade atât de mult, încât nu mai poate controla nivelul unui alt tip de hormon denumit 5-alfa reductaza, care acționează asupra cantităților mici de testosteron pe care le au femeile, convertindu-l în dihidrotestosteron în același fel cum se întâmplă la bărbați. Acest dezechilibru hormonal conduce la o alopecie foarte similară cu cea a bărbaților, părul se rarefiază în jurul tâmplelor și în regiunea centrală a scalpului, dar fără a determina formarea unor zone complet alopecice. (1), (4)

 
Alopecia frontală fibrozantă a postmenopauzei este o formă distinctă de alopecie cicatricială. Corespunde unei afecțiuni progresive responsabile de distrugerea porțiunii superioare a foliculului de păr printr-un infiltrat limfoid. Procesul determină un model distinct de rarefiere a părului cu regresia simetrică a lizierei păroase frontale și temporale, alături de pierderea completă sau parțială a sprâncenelor. (1)

Există terapii de înlocuire hormonală, dovedite eficiente în ameliorarea simptomelor menopauzei și protejând împotriva osteoporozei. Totuși, există dezbateri asupra riscului crescut de cancer ovarian și mamar asociat acestor tratamente hormonale.

 
Concomitent cu alopecia climacterică se observă și hirsutismul (dezvoltarea părului în regiuni lipsite de păr în mod normal la femei) la nivelul buzei superioare, a feței, mentonier, intermamar și perimaleolar, cât și a unor aspecte de hipertricoză (accentuarea numărului firelor de păr în regiuni unde există în mod normal). A fost observat chiar și virilismul primar, tradus prin hipertricoza extremităților, axilei, abdomenului, subombilical și perianal.

În general hirsutismul este cauzat de creșterea producerii de androgeni sau a unei sensibilități mai mari a foliculilor de păr la acești hormoni. Androgenii sunt responsabili de creșterea dimensiunii firului de păr, a diametrului tijei, duratei fazei de anagen a firelor terminale și producției de sebum. Principalele cauze ale hirsutismului sunt sindromul ovarelor polichistice și hirsutismul idiopatic cu nivele circulante normale ale androgenilor. (2)

În menopauză începe și albirea (canitia) părului capului, pubian și axilar, accentuându-se pe măsura înaintării în vârstă.

Opțiunile terapeutice

În cazul telogen effluvium post-partum nu se recomandă un tratament în timpul sarcinii din cauza riscurilor fetale. Condiția este reversibilă, părul reluându-și densitatea în câteva luni după naștere. Recuperarea podoabei capilare poate fi însă grăbită prin administrarea unor vitamine speciale pentru păr și fanere și vasodilatatoare topic și sistemic. Dacă pacienta alăptează, administrarea acestor medicamente se face doar la recomandarea medicului.

În cazul alopeciei climacterice modificările foliculilor de păr nu pot fi stopate din evoluție, doar încetinite prin aceleași tratamente cu vitamine și vasodilatatoare.

Sub termenul de vitamine pentru păr și fanere sunt reunite o serie de minerale, aminoacizi, acizi grași și vitamine propriu-zise cu rol în nutriția firului de păr. Printre acestea se regăsesc: vitaminele grupul B, cele uleioase, vitamina C, magneziul, fierul, zincul, omega 3, 6, 9, cisteina, metionina. De importanță în metabolismul firului de păr și al unghiilor sunt aminoacizii sulfurați (metionina și cisteina) esențiali pentru producerea principalei proteine de la acest nivel - keratina.

 
Minoxidilul este un vasodilatator, folosit inițial în tratamentul unor afecțiuni cardiace. O menținere mai lungă a firelor de păr în telogen (repausul la nivelul scalpului) și relaxarea arteriolară sunt efectele acestei substanțe care se aplică topic la nivelul scalpului. Sunt utile de flebotonele sistemice precum derivații din grupul flavonoidelor, hesperidina diosmina.

 
Hipertricoza și hirsutismul din sarcină sunt reversibile și nu necesită tratament. Pentru cazurile severe sau cu debut brusc se recomandă investigații medicale complete. Îndepărtarea laser sau mecanică a firelor de păr nedorite este cea mai ușoară și folosită metodă. (3)


Data actualizare: 06-01-2016 | creare: 06-01-2016 | Vizite: 1635
Bibliografie
1.Caderea parului in sarcina,link:http://www.medic8.com/healthguide/hair-loss/treatments/index.html
2.Modificarile dinamicii firelor de par la femeii,link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3884776/
3.Tratamentul caderii parului,lini: http://www.americanhairloss.org/hair_loss_treatment/
4.Modificarile fiziologice ale parului scalpului, facial si corporal dupa menopauza,link: http://www.medscape.com/viewarticle/739279_4
5.Pielea, parul, unghiile si mucoasele in sarcina,link: http://www.uptodate.com/contents/the-skin-hair-nails-and-mucous-membranes-during-pregnancy
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • MIT: Unghiile și părul continuă să crească după moarte
  • Vitamine pentru un păr sănătos
  • Oamenii de știință au identificat gena implicată în albirea părului
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK