Nefropatia lupică

Autor:

Nefropatia lupică reprezintă afectarea renală din cadrul lupusului. Aceasta afectează 3 din 10.000 de persoane. În cazul copiilor cu lupus eritematos sistemic, aproape jumătate dintre ei vor avea afectare renală. [3]

Lupusul eritematos sistemic este o patologie întâlnită mai frecvent la sexul feminin. Poate să apăra la orice vârstă, însă maximul de incidență este între 20 și 50 ani. De asemenea, boala se întâlnește mai frecvent la populația asiatică și cea afro-americană. [1]

Nefropatia lupică are șase clase de evoluție:

  • mezangială minimă
  • mezangială proliferativă
  • focală
  • difuză
  • membranoasă
  • scleroză avansată

Fiecare clasă are un prognostic și un tratament diferit. [7]

Lupusul eritematos sistemic este o boală autoimună. Boala autoimună semnifică o reacție a corpului împotriva țesuturilor sănătoase. Acest lucru duce la o inflamație cronică. Cauza bolilor autoimune nu este cunoscută. [1] În mod normal, sistemul imun ajută corpul să lupte împotriva infecțiilor sau a substanțelor nocive. În cazul bolilor autoimune, organismul nu mai face diferența între substanțele străine și țesuturile sănătoase. Astfel, sistemul imun va ataca celulele și țesuturi sănătoase. [3]

Inflamația renală în nefropatia lupică duce la dificultatea rinichilor de a elimina substanțele toxice într-un mod eficient. [4]

Simptomatologie nefropatie lupică

Nefropatia lupică nu este de obicei însoțită de durere. Cel mai frecvent, pacienții observă anomalii ale urinei și edeme la nivelul ochilor, picioarelor, gleznelor. [3]

Printre simptomele regăsite în nefropatie lupică se enumera:

  • Hematuria (prezența sângelui în urină);
  • Aspectul spumos al urinei;
  • Creșterea tensiunii arteriale;
  • Prezența de edeme. [3]

Complicații

Printre complicațiile nefropatiei lupice se număra și:


Persoanele cu nefropatie lupică prezintă un risc crescut de a dezvolta limfom cu celule B, un tip de cancer care se dezvoltă din celulele imune ale organismului. De asemenea, prezintă un risc crescut pentru boli vasculare sau cardiace, cum ar fi infarct miocardic sau accident vascular cerebral. [5] [6]

Diagnostic

Afectarea renală în lupus poate fi regăsită sub formă de nefrită interstițială, sindrom nefrotic sau glomerulonefrită membranoasă.

  • Nefrita interstițială semnifică inflamația spațiilor dintre tubii renali.
  • Sindromul nefrotic este un grup de simptome ce include proteinurie (prezența proteinelor în urină), scăderea proteinelor din sânge, creșterea nivelului colesterolului și al trigliceridelor și prezența edemelor.
  • Glomerulonefrita membranoasă este o inflamație a structurilor renale care filtrează urina și ajută la eliminarea acesteia. [3]


La examenul clinic, se regăsește prezența edemelor, o tensiune arterială crescută și modificări la ascultația cordului și a plămânilor. [3]

Testele diagnostice sunt: titrul ANA, BUN, Creatinina, nivelul Complementului, sumar de urină și proteine urinare. [3]
ANA reprezintă anticorpii antinucleari. Aceștia sunt produși de către sistemul imun, care atacă organismul. În mod normal, anticorpii antinucleari nu se găsesc în sânge. Aceștia apar în bolile autoimune. Titrul ANA crescut nu se găsește doar în lupus, ci și în alte boli autoimune. Dacă titrul ANA este scăzut în sângele unui pacient, este foarte mică posibilitatea ca acea persoană să sufere de lupus. [3]
BUN se formează în urma distrugerii proteinelor din sânge. [3]
Complementul reprezintă un grup de proteine care se mișcă liber prin sânge. Complementul are rol în determinarea inflamației. [3]

Biopsia renală se folosește pentru stabilirea stadiului de afectare renală și pentru stabilirea tratamentului, nu pentru diagnostic. Biopsia poate fi realizată cu ajutorul ecografului sau a unui CT, pentru a ghida acul de biopsie în rinichi. Fragmentul renal obținut în urma biopsiei este analizat la microscop. [3] [5]

Tratament

Modalități de tratament pentru nefropatia lupică:

  • tratament corticosteroid;
  • tratament imunosupresor;
  • tratament antihipertensiv;
  • tratamentul de încetinire a progresiei bolii de rinichi;


Nu se poate realiza prevenția nefropatiei lupice. Scopul tratamentului este îmbunătățirea funcției renale și întârzierea degradării acesteia. [3]
Tratamentul se face cu medicamente care inhibă sistemul imun. Astfel, organismul nu va mai ataca rinichii. Printre medicamentele folosite sunt corticosteroizi, ciclofosfamida, micofenolat de mofetil sau azatioprina. [3] [5]

Frecvent, nefrita lupică duce la creșterea tensiunii arteriale. În această situație, este indicat să fie urmat un tratament antihipertensiv. Sub acest tratament, afectarea renală va fi mai lentă. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei și blocanții receptorilor de angiotensină sunt cele două clase de medicamente antihipertensive care și-au demonstrat eficiența în încetinirea progresiei bolii de rinichi. Poate, de asemenea să fie folosit și un medicament diuretic, care ajută la eliminarea lichidelor din corp. [5]


În majoritatea cazurilor, tratamentul este eficient în controlul nefropatiei lupice, însă în unele cazuri (10-30%) se ajunge la boală cronică de rinichi și chiar insuficiență renală. În acest stadiu final, este necesară dializa sau transplantul renal. [5]
Uneori este necesară dializa pentru a controla simptomele de insuficiență renală, pentru o durată scurtă de timp. Alteori, dializa este necesară pentru supraviețuire. [3]
Există posibilitatea transplantului renal. Acesta nu este indicat în caz de boală activă, deoarece lupusul poate determina îmbolnăvirea rinichiului transplantat. [3]

Recomandări dietetice pentru nefropatie lupică

Dieta este foarte importantă în orice boală de rinichi. Atunci când rinichii suferă, nu se mai elimină corect anumite substanțe. Acest lucru duce la acumularea lor în sânge, complicații și disfuncția altor organe. Pentru a evita acest lucru este necesar ca persoana care suferă de o boală renală să limiteze consumul anumitor alimente. [6]

Dieta poate influența atât apariția, cât și evoluția bolii de rinichi din lupus. [6]
Având în vedere posibila hipertensiune, este recomandat ca aportul de sare să fie limitat. De reținut este faptul că sarea se găsește în cantități mari în carnea procesată, conserve, chipsuri sau covrigei. [5] [6]
Este indicat ca aportul de proteine să fie limitat. Proteinele din organism se descompun în anumite substanțe care sunt ulterior eliminate de către rinichi. Dacă în alimentație se regăsesc prea multe proteine, funcția renală va avea de suferit. Cu toate acestea, aportul de proteine nu trebuie redus prea mult, pentru nu a ajunge la malnutriție. Printre alimentele cu conținut înalt de proteine se numără: somonul, tonul, pieptul de pui, carnea de vită. [6]

În boala de rinichi, potasiul nu poate fi eliminat și se acumulează în sânge. Rolul potasiului este de a asigura bătăile inimii și contracțiile musculare. Atunci când potasiul crește, există riscul unor probleme cardiace severe. Potasiul se găsește în anumite fructe și legume, cum ar fi: portocale, banane, caise, cartofi, roșii, spanac, broccoli, fasole. [6]

Fosforul este un alt element care se acumulează în sânge într-o boală de rinichi. Atunci când nivelul fosforului crește, calciu este extras din oase. Acest lucru duce la scăderea rezistenței oaselor și chiar la fracturi. Alimentele bogate în fosfor ar trebui consumate moderat. Aceastea sunt: laptele, brânza, iaurtul, nucile, untul de arahide, carnea procesată, albușul de ou. [6]
Având în vedere riscul crescut de infarct miocardic și de accident vascular cerebral, persoanele cu boală renală ar trebui să își limiteze consumul de lipide. Grăsimile saturate duc la creșterea colesterolului din sânge. Acestea se regăsesc în carnea roșie, laptele integral, unt. [6]
De asemenea, cantitatea de apă consumată ar trebui să fie limitată, deoarece rinichii bolnavi elimină cu dificultate excesul de apă. [6]

Concluzii

În nefropatia lupică, rinichii sunt afectați și nu își mai pot îndeplini funcțiile în mod eficient. Există anumite modalități de a încetini progresia bolii de rinichi. Printre aceastea se număra: limitarea consumului de apă, sare, alimente bogate în potasiu, fosfor, lipide. De asemenea, respectarea tratamentului antihipertensiv prescris de medic joacă un rol foarte important în încetinirea progresiei bolii renale.


Data actualizare: 23-10-2013 | creare: 23-10-2013 | Vizite: 4790

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK