Neoplazii endocrine multiple tip 2 - NEM2

Introducere

Asocierea carcinomului tiroidian cu feocromocitom poate fi subimpartita in doua sindroame majore. Neoplazia endocrina multipla tip 2A (NEM 2A) este asocierea carcinomului medular tiroidian cu hiperparatiroidism si feocromocitom.

Trei subvariante ale NEM 2A sunt carcinomul medular tiroidian familial (CMTF), NEM 2A in asociere cu amiloidoza cutanata lichenificata si NEM 2A cu boala Hirschsprung.

Neoplazia endocrina multipla tip 2B este combinatia dintre carcinomul medular tiroidian, feocromocitom, neuroame mucoase, ganglioneuromatoza intestinala si trasaturi marfanoide.

Neoplazii endocrine multiple tip 2A

Carcinomul tiroidian medular este cea mai frecnta manifestare. Intreaga dezvoltare a neoplasmului este localizata caracteristic la jonctiunea treimii superioare cu cele doua treimi inferioare ale fiecarui lob al glandei tiroide si apare in relief, sub forma de leziuni alb-cretoase spre galben; tumorile mai mari de 1 cm sunt frecvent asociate cu metastaze locale sau la distanta. Tumora se dezvolta de obicei in copilarie, incepand ca o hiperplazie a celulelor C sau a celulelor producatoare de calcitonina ale tiroidei. Masurarea nivelului calcitoninei serice dupa injectarea unui stimulator al eliberarii precum calciul sau pentagastrina face posibila diagnosticarea tulburarii cand probabilitatea existentei metastazelor este scazuta.

Feocromocitomul se produce la aproximativ 50% din pacientii cu NEM 2A si provoaca simptome tipice incluzand palpitatii, nervozitate, dureri de cap si uneori transpiratie.

Aproape jumatate din tumori sunt bilaterale. Mai mult de 50% din pacientii care au avut suprarenalectomie unilaterala dezvolta un feocromocitom in glanda contralaterala dupa o perioada de 10 ani.

O a doua caracteristica a acestor feocromocitoame este cresterea disproportionata a secretiei epinefrinei fata de cea a norepinefrinei. Pacientii cu anomalii minime ale secretiei epinefrinei pot fi asimptomatici. In sfarsit, invazia capsulara este comuna in feocromocitomul asociat cu NEM 2, dar complicatia maligna este rara.

Hiperparatiroidismul primar se produce la 15 pana la 20% din pacienti, cu un varf de incidenta in decada a treia si a patra de viata. La cateva familii, hiperparatiroidismul apare timpuriu si poate fi semnificativ. Prezentarea clinica a hiperparatiroidismului nu difera de cea din alte forme de hiperparatiroidism primar ,nefrolitiaza renala fiind frecventa.

Diagnosticul este stabilit prin gasirea hipercalcemiei, hipofosfatemiei, hipercalciuriei si a unei concentratii serice crescute a hormonului paratiroidian. Hiperplazia paratiroidiana multiglandulara este cea mai comuna constatare histologica, desi la boala de lunga durata pe hiperplazie pot fi suprapuse modificari adenomatoase.

Neoplazia endocrina multipla tip 2B
 
Asocierea dintre carcinomul medular tiroidian, feocromocitom, neuroamele mucoase, habitusul marfanoid si absenta hiperparatiroidisinului este denumita NEM 2B.

Carcinomul medular tiroidian din NEM 2B se dezvolta mai precoce si este mai agresiv fata de cel din NEM 2A. Boala metastatica a fost descrisa inainte de varsta de 1 an iar decesul se produce frecnt in a 2-3 a decada de viata. Totusi, prognosticul nu e invariabil nefavorabil, chiar la pacientii cu boala metastatica: exista un numar de familii cu multiple generatii cu aceasta tulburare.

Feocromocitomul se produce la mai mult de jumatate din pacientii cu NEM 2B si nu difera semnificativ de cel din NEM 2A. Hipercalcemia este rara in NEM 2B si nu exista exemple documentate de hiperparatiroidism.

Neuroamele mucoase si habitusul corporal marfanoid constituie trasatura cea mai distinctiva. Neuroamele sunt prezente din copilarie pe varful limbii, in regiunea palpebrala si de-a lungul tractului gastrointestinal si sunt neuroame adevarate, care ar trebui diferentiate de neurofibroamele asociate cu neurofibromatoza. Copin se pot prezenta de asemenea cu simptome gastrointestinale incluzand meteorism, obstructie intermitenta si diaree, determinate de neuroame.