Neurologie și neuroștiințe

1180 articole 1 2 34 ..... 23 24 Înainte ›
Noi progrese în cercetare în domeniul tratamentului sclerozei multiple

În scleroza multiplă, sistemul imunitar propriu atacă și deteriorează mielina, teaca protectoare din jurul fibrelor nervoase, cauzând perturbări ale mesajelor trimise în jurul creierului și măduvei spinării. Peste 2 milioane de persoane trăiesc cu scleroză multiplă în întreaga lume. Deși există tratamente ...

Potențialul acizilor grași polinesaturați de a reduce depresia și riscul suicidar

Cercetătorii au analizat peste 5.000 de articole științifice pentru a descoperi nivelul de eficiență a acizilor grași polinesaturați cu lanț lung (LC-PUFA) în neuropatologia tulburării depresive majore. LC-PUFA includ 18 sau mai mulți carboni și cel puțin două legături duble și sunt esențiali pentru dezvoltarea și funcția ne...

O ședință de 20 de minute de exerciții fizice „repornește” creierul după o noapte nedormită

Somnul este fundamental pentru menținerea unui stil de viață sănătos, cu recomandarea de șapte până la nouă ore pe noapte pentru adulți. Totuși, studii recente indică faptul că 40% din populația globală nu doarme suficient. Consecințele privării cronice de somn includ boli cardiovasculare, obezitate, tulburări neurodegenerati...

Noi perspective asupra modului în care creierul controlează apetitul alimentar

Cercetătorii de la UC San Francisco, conduși de Zachary Knight, au descoperit că senzația gustativă este responsabilă pentru reglarea cantității de mâncare consumată, contrazicând teoria anterioară care atribuia acest rol semnalelor transmise de stomac la creier. Studiul, publicat în revista Nature, oferă noi perspectiv...

Reducerea colesterolului esterificat protejează creierul de leziunile specifice bolii Alzheimer

Cercetătorii de la Washington University School of Medicine din St. Louis au descoperit, într-un studiu efectuat pe șoareci, că depozitele asemănătoare Alzheimer-ului de tau din creier duc la acumularea unei forme de colesterol numită esteri colesterilici și că reducerea nivelurilor de esteri colesterilici ajută la prevenirea deterio...

Stimularea acustică a creierului a fost utilizată în reducerea simptomelor cauzate de traumatisme cerebrale minore

Un studiu recent, publicat în Annals of Clinical and Translational Neurology, investighează efectele stimulării acustice asupra simptomelor persistente la indivizi care au suferit leziuni cerebrale traumatice ușoare în trecut. Studiul a inclus 106 membri ai serviciilor militare, veterani sau soții ai acestora, care au avut simptome ...

Semne ale declinului cognitiv în boala Parkinson detectate în salivă

Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă frecventă, cu un risc crescut de demență la pacienți. În Parkinson, agregatele de alfa-sinucleină se acumulează în neuroni, afectând funcțiile motorii și non-motorii, inclusiv deficiența cognitivă. Un studiul publicat în Npj Biofilms and Microbiomes a analizat pro...

Cercetările asociază particulele de nanoplastic de apariția bolii Parkinson și a demenței

Cercetătorii de la Duke University au descoperit că nanoplasticele interacționează cu o proteină specifică din creier, cunoscută sub numele de alfa-sinucleină, creând schimbări asociate cu boala Parkinson și anumite tipuri de demență. Studiul, publicat în Science Advances, sugerează că apariția micro și nanoplasticelor &...

Care sunt cele mai eficiente medicamente pentru prevenirea migrenei?

Cercetătorii de la Centrul Norvegian pentru Cercetarea Durerii de Cap (NorHead) au utilizat date din Registrul Norvegian de Prescripții pentru a investiga care medicamente previn cel mai eficient migrena în Norvegia. Migrena este mai mult decât o simplă durere de cap și poate include simptome precum greață, vărsături, sensibilit...

Secretul tratamentului bolilor neurodegenerative ar putea sta în zațul de cafea

Cercetătorii de la Universitatea Texas din El Paso au descoperit o posibilă soluție în tratamentul tulburărilor neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer, Parkinson și Huntington, folosind zațul de cafea.Sub conducerea studentului doctorand Jyotish Kumar și supervizată de Dr. Mahesh Narayan, echipa a identificat potențialul Punctelor Cu...

Nevăzătorii pot recunoaște fețele folosindu-se de sunete

Cercetătorii de la Georgetown University Medical Center au demonstrat că persoanele oarbe pot recunoaște fețe de bază utilizând zona fusiformă a feței (ZFF) din creier, regiune crucială pentru procesarea fețelor la persoanele văzătoare. Studiul, publicat în PLOS ONE, utilizează un dispozitiv de substituție senzorială care ...

Băuturile îndulcite cresc riscul de demență - studiu de cohortă

Demența, definită ca declin cognitiv dincolo de nivelul asociat îmbătrânirii normale, afectează aproximativ 55 de milioane de cazuri global, cu o creștere anuală de 10 milioane de cazuri. Factori de risc precum vârsta, obezitatea și supraponderalitatea în viața de mijloc sunt recunoscuți, însă nu există trat...

Medicament deja existent, eficient și în ratamentul durerilor lombare

Cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins au descoperit că un medicament existent, Navitoclax, ar putea fi eficient în tratarea durerilor lombare prin eliminarea celulelor senescente, sau adormite, în special osteoclastele. Studiul publicat în eLife, demonstrează rolul osteoclastelor senescente - celule care descompun și ...

Curcumina amplifică livrarea medicamentelor antiretrovirale în creier, ameliorând stresul oxidativ și inflamația

Deși terapia antiretrovirală a îmbunătățit semnificativ starea de sănătate a pacienților cu HIV și a controlat replicarea virusului, complicațiile neuronale ale infecției cu HIV rămân o problemă. Rezervoarele virale persistente în sistemul nervos central provoacă inflamație cronică și deteriorare celulară, contri...

Experiențele stresante din copilărie au efecte mai pronunțate în creier decât traumatismele cerebrale

Cercetătorii de la Ohio State University au descoperit că stresul din viața timpurie poate avea un impact semnificativ asupra activării genelor în creier, chiar mai mare decât cel al unei leziuni cerebrale suferite în copilărie. Studiul pe animale a arătat că stresul a modificat nivelul de activare a mult mai multor gene de...

Noi progrese în înțelegerea și detectarea bolii Alzheimer

La Neuroscience 2023, cercetătorii au prezentat descoperiri importante în înțelegerea și detectarea bolii Alzheimer în stadiile sale incipiente, când intervențiile pot fi cel mai eficiente în încetinirea progresului bolii. Boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativă despre care se estimează că va af...

Noi descoperiri privind cauzele migrenei

Cercetătorii au evaluat legăturile cauzale între expresia citokinelor pro-inflamatorii și migrenă, o condiție neurologică cronică caracterizată prin dureri de cap frecvente, greață și vărsături, asociată cu inflamația neurogenică.Studiul a folosit o analiză de randomizare Mendeliană (MR) bidirecțională, folosind date genom...

Suplimentarea cu vitamina D ar putea reduce riscul de demență

Cercetările recente indică faptul că nivelurile scăzute de vitamina D, frecvent întâlnite în Marea Britanie, pot accelera declinul cognitiv și crește riscul de demență, inclusiv boala Alzheimer. Studiile sugerează că suplimentarea cu vitamina D, în special în timpul iernii, ar putea reduce riscul viitor de de...

Potrivit cercetărilor, depresia augmentează gradul de invaliditate la persoanele cu poliartrită reumatoidă

Poliartrita reumatoidă este o boală inflamatorie autoimună cronică care afectează în mod negativ articulațiile sinoviale și mai multe alte organe, iar depresia este o condiție frecventă și clinic eterogenă, care afectează aproximativ jumătate dintre pacienții cu poliartrită reumatoidă. Dovezile crescânde sugerează că p...

Experții avertizează: dieta este un factor important în progresia bolii Alzheimer

Boala Alzheimer este o afecțiune neurologică cronică asociată cu îmbătrânirea, iar factorii de risc modificabili ar putea reduce morbiditatea și mortalitatea asociate cu Alzheimer. Disbioza intestinală, care apare odată cu îmbătrânirea, poate contribui la neuroinflamație și deteriorare, având un impact asupr...

O „noapte albă” ar putea inversa simptomele depresive, efectul menținându-se câteva zile

Cercetătorii de la Universitatea Northwestern au descoperit mecanismele cerebrale care stau la baza stării de euforie și hiperactivitate care apare după privarea de somn pe termen scurt, cunoscută sub numele de efect „punch-drunk”. Studiul a implicat inducerea unei privări ușoare și acute de somn la șoareci, urmată de observar...

Ce se întâmplă atunci când leșinăm? (studiu)

Cercetătorii de la Universitatea California San Diego, împreună cu colegii de la The Scripps Research Institute și alte instituții, au publicat în revista Nature un raport care identifică pentru prima dată calea genetică dintre inimă și creier care este implicată în sincopă, sau leșin. Acest fenomen, care provoacă o p...

Cum afectează cofeina circulația sângelui în creier?

Cafeina este un stimulent al sistemului nervos central și este asociată cu creșterea stării de alertă și a performanței cognitive. Cu toate acestea, consumul pe termen lung și în doze mari poate avea efecte adverse, inclusiv vasoconstricție cerebrală și creșterea rezistenței vasculare.O cercetare publicată în jurnalul Nutr...

Corelarea fluctuațiilor în tensiunea arterială cu riscul de demență (studiu)

Un studiu publicat în JAMA Network Open a investigat modul în care variațiile tensiunii arteriale pe parcursul anilor influențează riscul de demență la persoanele vârstnice care trăiesc în comunități. Studiul a fost motivat de constatările anterioare care indică faptul că hipertensiunea în perioada mijlocie ...

Consumul zilnic de căpșuni ar putea reduce riscul de demență la persoanele de vârsta a doua

Cercetătorii de la Universitatea din Cincinnati au descoperit că consumul zilnic de căpșuni ar putea ajuta la reducerea riscului de demență pentru anumite populații de vârstă mijlocie. Această descoperire este o continuare a cercetărilor anterioare care indicau beneficiile adăugării afinelor în dieta zilnică pentru a scăde...

Adolescentul la 18 ani are funcțiile executive la fel de mature ca ale unui adult?

Un studiu recent publicat în revista Nature Communications a explorat vârsta la care funcțiile executive ale adolescenților ating nivelul de maturitate caracteristic adulților. Aceste funcții executive includ abilități cognitive esențiale precum planificarea, trecerea fluidă de la o sarcină la alta, rezistența la distrageri te...

Legătura dintre somnul profund și riscul de demență la vârstnici

Un studiu recent condus de profesorul asociat Matthew Pase, de la Monash School of Psychological Sciences și Turner Institute for Brain and Mental Health din Melbourne, Australia, sugerează că o reducere de doar 1% a somnului profund (cunoscut și sub numele de somn cu unde lente) pe an pentru persoanele cu vârsta peste 60 de ani se traduc...

Terapiile centrate pe proteina tau schimbă paradigma luptei împotriva bolii Alzheimer

În Statele Unite, prevalența bolii Alzheimer a crescut de la 5,4 milioane la 6,5 milioane între 2018 și prezent. În ciuda acestor cifre îngrijorătoare, terapiile actuale împotriva bolii Alzheimer au oferit rezultate mixte.Inițial, cercetările s-au concentrat pe patologia amiloid-β (Aβ), dar majoritatea a...

Descoperirea interacţiunii între două proteine ar putea duce la noi tratamente pentru schizofrenie

Cercetătorii au identificat o interacţiune fizică între două proteine în celulele cerebrale care controlează mişcarea, anxietatea şi memoria la şoareci, deschizând calea pentru noi strategii de tratament în schizofrenie. Aceste proteine, numite MAP6 și Kv3.1, sunt legate de riscul dezvoltării schizofreniei și, &ic...

Compusul psihoactiv din marijuana ar putea altera circuitele cerebrale la adolescenți

Într-un studiu efectuat pe șoareci, cercetătorii de la Johns Hopkins Medicine au investigat impactul tetrahidrocanabinolului (THC), principalul compus psihotrop din marijuana, asupra creierelor adolescenților. Studiul, publicat în Nature Communications, a identificat modificări ale structurii microgliei, un tip specializat de celule...

Comunicarea în spațiul virtual suprimă activitatea creierului (studiu)

Cercetătorii de la Yale, conduși de neuroștiințista Joy Hirsch, au utilizat tehnologii avansate de imagistică cerebrală pentru a analiza activitatea neurală a persoanelor aflate în conversații față în față și a celor care comunicați prin platforma de videoconferință Zoom. Rezultatele, publicate în jurnalul Imaging ...

Cercetătorii au dezvoltat o metodă prin care să controleze activitatea creierului cu ajutorul luminii

Un studiu inovator, condus de cercetătorii de la Institutul de Știință și Tehnologie din Barcelona (BIST), a introdus prima metodă de control al activității cerebrale în organisme vii folosind medicamente activate de excitație trifotonică și lumină infraroșie pulsată ultrarapidă. Metodelele anterioare, cum ar fi excitația mult...

COVID-19 crește riscul de apariție a bolii Alzheimer

COVID-19 afectează în principal persoanele în vârstă cu afecțiuni medicale care compromit sistemul imunitar. Manifestările neurologice variate ale SARS-CoV-2 sugerează că virusul ar putea afecta creierul în mai multe moduri. Existența unor factori de risc și caracteristici patologice comune între COVID-19 și A...

Într-o lume tot mai îmbătrânită, un studiu oferă perspective asupra sănătății cognitive

Medicina modernă a dus la o creștere a longevității, însă populația îmbătrânită se confruntă cu probleme de sănătate diverse, inclusiv declin cognitiv asociat vârstei. Această problemă contribuie, de asemenea, la prevalența crescută a tulburărilor neurologice. Deși vârsta este un factor de risc cunoscu...

Căpșunile ar putea fi un aliat în eforturile de a scădea riscul de apariție a bolii Alzheimer

Boala Alzheimer reprezintă până la 80% din cazurile de demență și ar putea deveni o epidemie în anii următori. Fără un remediu pentru demență, prevenirea și atenuarea riscului sunt priorități esențiale.Patologia Alzheimer începe cu mulți ani înainte de apariția simptomelor clinice, mai exact în perioada...

Cercetările dezvăluie mecanismul efectului antidepresiv de durată al ketaminei

Ketamina inhibă activitatea dependentă de receptorul N-metil-D-aspartat (NMDAR) în nucleul laterala habenula (LHb), un marker al activității neuronale în mai multe modele animale de depresie. Studiul recent publicat în revista Nature investighează mecanismele prin care ketamina exercită efectele sale antidepresive de durată...

Rezultate promițătoare în studiul beta-carotenului ca supliment cognitiv

Un studiu publicat în revista Brain Sciences a investigat rolul beta-carotenului în menținerea performanței cognitive și a sănătății mentale, fie individual, fie în combinație cu alți compuși nutriționali. Analiza a fost realizată pe un set de date obținut din mai multe baze de date științifice (Scopus, PubMed, Web ...

Consumul de cafea reduce riscul de migrenă

Bolile neurologice precum Alzheimer, scleroza laterală amiotrofică (ALS), migrenele, scleroza multiplă (SM), boala Parkinson (PD) și accidentul vascular cerebral sunt printre principalele cauze de deces și dizabilitate la nivel mondial. În anul 2016, bolile neurologice au fost responsabile pentru aproximativ 10% din decesele și 16% din ...

De ce femeile sunt mai predispuse la apariția bolii Alzheimer? (studiu)

Boala Alzheimer afectează în mod disproporționat femeile, care reprezintă aproximativ două treimi dintre cazurile de debut tardiv ale bolii. În plus, boala progresează mai rapid și este mai severă la femei comparativ cu bărbații. Până acum, bazele biologice ale acestor diferențe nu au fost pe deplin înțelese, &ic...

Tensiunea arterială osciantă ar putea fi o cauză ascunsă a demenței

Un studiu recent efectuat de cercetători de la Universitatea din Australia de Sud (UniSA) a arătat că fluctuațiile presiunii arteriale pot crește riscul de demență și probleme vasculare la persoanele în vârstă. Potrivit autorilor, variațiile scurte ale tensiunii arteriale (TA) în decurs de 24 de ore și pe parcursul mai ...

Stimularea cerebrală profundă îmbunătățește memoria și stimulează formarea de noi neuroni la șoarecii cu sindrom Rett

Sindromul Rett este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată de regresia abilităților motorii, sociale, cognitive și de limbaj, alături de dezvoltarea unor comportamente autiste și crize epileptice. Afectează în principal fetele și este cauzat de mutații ale genei care codifică proteina MeCP2.Un studiu recent condus de Dr. Jianr...

Ierbicide comune asociate cu alterarea funcției cerebrale la adolescenți

Utilizarea erbicidelor a crescut semnificativ în ultimele decenii, în special după introducerea culturilor modificate genetic rezistente la glifosat și 2,4-D. Această creștere a utilizării erbicidelor ridică întrebări serioase despre impactul lor asupra sănătății umane, în special a copiilor și adolescenților ca...

Percepția subiectivă a afectării memoriei a fost asociată cu un risc crescut de demență

Un nou studiu publicat în revista medicală Neurology a Academiei Americane de Neurologie arată că persoanele care raportează probleme de memorie și gândire și care prezintă deficite minore la testele standardizate au un risc crescut de a dezvolta tulburări cognitive ușoare, care pot fi un precursor al demenței. Studiul a fost ...

Dezvoltarea creierului la copiii mici: rolul geneticii și a vitaminei D

Vitamina D, cunoscută în principal pentru rolul său în sănătatea osoasă, a început să fie văzută ca un steroid neuroactiv cu potențial impact asupra dezvoltării cerebrale. La adulți, s-a observat o legătură între vitamina D și gestionarea bolilor ca Alzheimer și ADHD, în timp ce la copii a fost asociată...

Trametinib: potențială revelație pentru tratamentul bolii Alzheimer

Boala Alzheimer este o afecțiune cerebrală care provoacă deteriorarea cognitivă și pierderea memoriei din cauza morții neuronilor din cortex și hipocamp. Mecanismele patogenice ale bolii Alzheimer nu sunt pe deplin înțelese, dar plăcile de amiloid și înlănțuirile proteice tau hiperfosforilate perturbă rețelele neuronale pr...

Cercetătorii au găsit o cauză a bolii Parkinson

Boala Parkinson este o afecțiune cronică care afectează sistemul nervos central, ducând la simptome precum dificultăți de mers, tremurături, provocări cognitive și, în cele din urmă, demență. Afectează peste 10 milioane de persoane la nivel global și, deși nu există un tratament curativ, anumite abordări medicale pot ame...

Cercetările indică o legătură între stresul cronic și boala Alzheimer

În Suedia, aproximativ 160.000 de persoane suferă de o formă de demență, cea mai comună fiind boala Alzheimer. Această cifră este în creștere, odată cu creșterea speranței de viață. În același timp, metodele de diagnostic și terapiile de intervenție timpurie au evoluat considerabil în ultimii ani, ceea ce sub...

Factorii de risc cardiovascular influențează sănătatea cognitivă în mod diferit la femei și bărbați

Prezența hiperintensităților materiei albe (WMH) este un indicator al declinului cognitiv, care poate duce la deteriorarea cognitivă ușoară (MCI) și, în cazul unor indivizi, la demență. Aceste patologii pot fi vizualizate prin rezonanță magnetică (MRI) și apar datorită bolii vasculare cerebrale mici (CSVD).WMH poate exista și f...

Micronutrienții și influența acestora asupra bolilor neurologice

Micronutrienții, care includ vitaminele și oligoelementele, sunt esențiali pentru funcționarea metabolică corectă a corpului uman. Nivelele anormale ale acestor micronutrienți, fie prin deficiență sau exces, pot avea consecințe grave asupra sănătății, inclusiv în dezvoltarea și complicarea bolilor neurologice. O revizuire publi...

Cercetătorii au decodificat markerul pentru inflamația cerebrală

Un studiu recent realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Geneva, spitalele universitare din Geneva, Imperial College London și Amsterdam UMC, a investigat rolul unei proteine marcate, TSPO, utilizată în imagistica medicală pentru a vizualiza inflamația cerebrală. Inflamația este un mecanism natural de apărare ini...

1180 articole 1 2 34 ..... 23 24 Înainte ›

Data actualizare: 19-08-2014 | creare: 19-08-2014 | Vizite: 56002
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!