Nouă descoperire surprinzătoare despre marijuana: Drogul ar putea avea beneficii pentru persoanele cu insuficienţă cardiacă

Fumatul marijuanei a fost legat de provocarea de probleme cardiace, dar în urma unei noi descoperiri surprinzătoare cercetătorii spun acum că drogul poate avea beneficii pentru persoanele cu insuficienţă cardiacă. Cu toate acestea, ei subliniază că în prezent nu recomandă ca pacienţii cu insuficienţă cardiacă să folosească marijuana, informează Live Science.

Oameni de ştiinţă americani au descoperit că, dintre pacienţii cu insuficienţă cardiacă (muşchiul inimii nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface cererile normale ale organismului) a fost mai puţin probabil ca cei care au folosit marijuana să facă o complicaţie numită fibrilaţie atrială, sau "A-fib", un tip de bătăi neregulate ale inimii care pot agrava simptomele.

De asemenea, a fost mai puţin probabil ca pacienţii cu insuficienţă cardiacă care au folosit marijuana să moară în spital, spre deosebire de cei care nu au folosit drogul, a constatat studiul.

Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că în prezent nu recomandă ca pacienţii cu insuficienţă cardiacă să folosească marijuana.

Această constatare a fost neaşteptată, întrucât până acum oamenii de ştiinţă au emis ipoteza că utilizarea de marijuana ar fi legată de o creştere a complicaţiilor în starea de sănătate pentru pacienţii cu insuficienţă cardiacă.

''Am fost foarte surprins de faptul că am constatat de fapt o asociere redusă'', a spus autorul studiului, dr. Oluwole Adegbala, rezident la Spitalul Englewood şi la Medical Center din New Jersey. Adegbala a prezentat aceste rezultate la o reuniune a American Heart Association ce a avut loc în perioada 11 - 15 noiembrie în Anaheim, California.

Dar cercetătorii spun ca este mult prea devreme pentru a recomanda marijuana pentru pacienţii cu insuficienţă cardiacă. Deoarece studiul este primul care găseşte o legătură între utilizarea marijuanei şi o probabilitate redusă de A-fib în rândul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă, sunt necesare mai multe studii pentru a confirma rezultatele, a atras atenţia Adegbala.

A-fib poate fi atât o cauză, cât şi o consecinţă a insuficienţei cardiace, iar cele două stări apar adesea împreună, conform unei recenzii din 2015. Pacienţii cu insuficienţă cardiacă şi A-fib au un prognostic pesimist şi un risc crescut de deces timpuriu spre deosebire de cei care au doar una dintre cele două afecţiuni.

Câteva studii mici (inclusiv studii de caz individuale) au găsit o legătură între utilizarea de marijuana şi dezvoltarea de A-fib. Adegbala şi colegii săi au decis să exploreze mai mult această legătură, examinând o bază de date vastă de pacienţi internaţi în spitale din Statele Unite. Ei au analizat informaţii despre mai mult de 6 milioane de pacienţi cu insuficienţă cardiacă în perioada 2007-2014. Dintre aceştia, aproximativ 1.200 consumau marijuana şi erau dependenţi de drog, iar aproximativ 23.000 folosiseră marijuana, dar nu erau dependenţi de ea.

Ei au descoperit ca utilizatorii nedependenţi de marijuana prezentau probabilităţi cu 18% mai mici (31% în cazul utilizatorilor dependenţi) de a dezvolta A-fib, comparativ cu pacienţii care nu au folosit marijuana.

În plus, în cazul utilizatorilor nedependenţi de marijuana exista o probabilitate cu 46% mai mică (58% pentru utilizatorii dependenţi) de a muri în spital, comparativ cu cei care nu au folosit marijuana.

Constatările s-au menţinut chiar şi după ce autorii studiului au luat în considerare factorii care ar putea afecta rezultatele, cum ar fi vârsta oamenilor, statutul socio-economic şi utilizarea altor droguri. Este posibil ca studiile anterioare să stabilească o legătură între utilizarea marijuanei şi un risc crescut de A-fib deoarece aceste studii nu au putut lua în considerare utilizarea de către subiecţi a altor substanţe, cum ar fi alcoolul, care ar putea creşte riscul de A-fib, a explicat Adegbala.

Nu este clar cum ar putea reduce marijuana riscul de A-fib şi mortalitate în rândul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă, a spus specialistul. Studiile efectuate pe animale sugerează că activarea receptorilor canabinoizi (care se găsesc în întregul corp şi sunt activaţi de compuşii din marijuana) poate reduce tensiunea arterială ridicată şi ateroscleroza, care sunt amândouă factori de risc pentru A-fib. În plus, după cum s-a descoperit în cadrul unor studii, canabidiolul, un compus din marijuana, poate reduce inflamaţia în organism, care este, de asemenea, un factor de risc pentru A-fib, a detaliat el.

Totuşi, sunt necesare mai multe cercetări pentru a explora modul în care marijuana poate reduce riscul de A-fib la pacienţii cu insuficienţă cardiacă şi mai exact ce componente ale marijuanei sunt responsabile pentru acest efect, a spus Adegbala.

Marijuana este substanţa psihoactivă cel mai frecvent utilizată în lume, aflată sub control internaţional. În 2013, aproximativ 181,8 milioane de persoane cu vârste între 15 şi 64 de ani au consumat această substanţă în scopuri nonmedicale la nivel mondial, conform unui raport UNODC (Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate) din 2015. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, există o cerere tot mai mare de tratament pentru tulburările de consum de canabis şi condiţiile de sănătate asociate. În ultimul sfert de secol s-au făcut cercetări semnificative cu privire la efectele consumului de canabis asupra sănătăţii, însă acestea sunt deseori limitate şi rareori prezintă o legătură cauzală clară. Aşadar ştiinţa din jurul celei mai neînţelese plante din lume, din care este extrasă marijuana, nu a fost epuizată, iar descoperirea proprietăţilor ei benefice sau nocive din punct de vedere medical constituie în continuare o provocare pentru comunitatea ştiinţifică.