Obtinerea in laborator a cromozomului de sinteza, un prim pas spre posibila creare a unei vieti artificiale?

Biologul-intreprinzator Craig Venter, primul care a decodificat genomul uman, vorbeste despre primul pas catre posibila creare a unei vieti artificiale. "Un pas filosofic important in istoria speciei noastre". Craig Venter, biologul american care se numara printre pionierii secventionarii genomului uman, anunta, potrivit cotidianului britanic The Guardian, realizarea in laborator a unui cromozom de sinteza, primul pas catre posibila creare a unei forme de viata artificiala. Venter isi va anunta in mod oficial descoperirea luni, 8 octombrie, cu ocazia reuniunii anuale a Institutului stiintific la San Diego, California, consemneaza ziarul italian La Repubblica.

    Cromozomul de sinteza, pe care Venter si echipa sa alcatuita din aproximativ 20 de oameni de stiinta (intre care si Laureatul premiului Nobel pentru Medicina, Hamilton Smith) au reusit sa realizeze parti esentiale din ADN-ul bacteriei Mycoplasma Genitalium (un microb care traieste in tractul uman de reproducere) si a fost numit de creatorii sai Mycoplasma Laboratorium. In etapa finala a procesului, scrie The Guardian, va fi inserat intr-o celula vie asupra careia ar urma "sa exercite controlul", devenind astfel, in esenta, o noua forma de viata.
    Este vorba despre o "descoperire-cercetare" care va anima dezbaterea cu privire la implicatiile etice legate de crearea a noi specii, dar care ar putea deschide si portile catre noi forme de energie si noi tehnici de combatere a incalzirii globale. "Incepem sa trecem de la citirea codului genetic - explica Venter - la capacitatea de a-l scrie. Aceasta ne da posibilitatea ipotetica de a face lucruri pe care nu ni le-am fi inchipuit niciodata".
    Cine este Craig Venter? Venter este controversatul intreprinzator al biotehnologiilor, celebru pentru faptul ca a decodificat genomul uman, intrecandu-i, sub aspect temporal, pe cercetatorii din cadrul guvernului american. Dupa studii de biochimie si farmacologie la Universitatea San Diego din California, in 1998 el a fondat "Celera Genomics". Societatea are scopul de a stabili mapa genomului uman (structura, pozitia si functia a circa 30.000 de gene) care caracterizeaza specia umana. Si a reusit trei ani mai tarziu. In februarie 2001 publica in prestigioasa revista "Science" rezultatele secventelor ADN-ului sau si a altor patru donatori, batand sub aspect temporal consortiul international numit "Proiect Genomul Uman". In prezent este presedintele "J.Craig Venter Institut", cofondator al "Synthetic Genomics" (societatea creata pentru "a inventa" organisme artificiale in masura sa produca biocarburanti si combustibili alternativi cu un impact scazut asupra mediului). Si tocmai in aceasta directie se indreapta si anuntul privind faptul ca a creat primul cromozom sintetic, Mycoplasma Laboratorium.
    Reactiile genetistilor italieni nu s-au lasat asteptate. "Un rezultat grandios, care ne va ajuta pe viitor sa obtinem medicamente si vaccinuri a la carte, adica pe masura nevoilor omului". Giuseppe Novelli, profesor de Genetica la Universitatea Tor Vergata din Roma, este entuziasmat de rezultatul obtinut de "colegul" american Craig Venter. "Ideea lui Venter - afirma el - este de a studia rolul fiecarei gene, pentru ca apoi sa o puna in serviciul nevoilor omului, cum ar fi, de pilda, producerea de medicamente sau vaccinuri sau a unor substante precum insulina".
    Si Edoardo Boncinelli, expert in genetica la spitalul San Raffaele din Milano, nu are dubii: "Este o cucerire extrem de importanta, vom putea obtine bacterii si microorganisme utile. De pilda capabile si digere substante toxice si otravuri sau in masura sa curete marea de petrol. De aceasta descoperire - adauga - nu trebuie sa ne temem. Noi oamenii de stiinta lucram pentru a intelege natura si secretele ei. Ceilalti sunt cei care vor sa stie ce posibile aplicatii ar putea decurge din descoperirile noastre".. In felul acesta, "se creeaza viata elementara, adica organisme ale unei singure celule; dar nu se va naste in laborator o noua omenire", a subliniat Boncinelli.
    Bruno Dallapiccola, profesor de Genetica medicala la Universitatea La Sapienza din Roma comenteaza rezultatul obtinut de colegul sau de peste ocean subliniind ca "efectele pentru om vor exista si nu va trebui sa asteptam prea mult timp. Se vor putea obtine noi substante precum hormoni si proteine care sa fie utilizate in scop terapeutic".
    Comentariul Bisericii catolice, prin Radio Vatican, este precaut. Astfel, genetistul catolic Angelo Vescovi de la Institutul San Raffaele din Milano minimalizeaza experimentul lui Venter, afirmind ca nu exista "nici o noua descoperire stiintifica si nici o schimbare de perspectiva", ci pur si simplu "o evolutie tehnica in plus". "Se poate face o analogie cu fisiunea nucleara care - aminteste expertul catolic - poate fi utilizata in scopuri benefice si pentru a produce energie dar si pentru a distruge si ucide sute de mii de persoane".
    "Nu vad absolut nici un Frankenstein la usp - conchide Vescovi - dar este importanta dezvoltarea, in paralel cu aceste mari progrese ale stiintei, a unei culturi, a unei filosofii si a unei bioetici care sa reuseasca sa contrabalanseze si sa controleze aceste forte degajate si eliberate, care sunt absolut imposibil de urmarit cu atentie in viitoarele lor aplicari, dar extrem de puternice".