Olanda: Scuze din partea Crucii Roşii pentru că nu a reuşit să-i ajute pe evrei în timpul ocupaţiei naziste

Crucea Roşie olandeză a prezentat miercuri "scuzele sale profunde" pentru că nu a făcut suficient pentru a ajuta victimele evreieşti persecutate de nazişti în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, după publicarea unui raport care o critică sever pentru inacţiunea ei, relatează AFP.

"Anii războiului au fost fără îndoială o pată neagră în cei 150 de ani ai istoriei noastre ", a declarat preşedintele Crucii Roşii, Inge Brakman, regretând "lipsa de curaj" din partea organizaţiei umanitare în cursul ocupaţiei Olandei de către nazişti.

"Am prezentat scuzele noastre profunde victimelor şi rudelor lor", a spus el, subliniind că organizaţia recunoaşte "erorile făcute în timpul şi după război".

Într-un studiu comandat de Crucea Roşie olandeză, Institutul de studiere a războiului, Holocaustului şi Genocidului din Olanda (NIOD), cu sediul la Amsterdam, a denunţat "deficienţe grave în ajutarea evreilor persecutaţi în Olanda".

"Prizonierii politici olandezi (deţinuţi) în lagărele din afara Olandei au fost de asemenea lipsiţi de ajutor în majoritate din partea Crucii Roşii", potrivit raportului.

Studiul a fost prezentat într-o carte a istoricului NIOD, Regina Grueter, lansată miercuri la Amsterdam după patru ani de cercetare.

Responsabili ai organizaţiei "au făcut lucrurile prea uşor pentru ocupanţi", a deplâns actualul director al Crucii Roşii olandeze Gijs de Vries.

"Ei nu au vorbit niciodată despre persecuţia evreilor şi au urmat ascultător instrucţiunile ocupanţilor", a adăugat el.

Organizaţia instituie acum un nou comitet de etică pentru a se asigura că acţionează în conformitate cu principiile sale şi pentru a "învăţa din trecut", a adăugat acesta.

Din cei 140.000 de evrei care trăiau în Olanda la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, au supravieţuit doar aproximativ 30.000. Un total de 107.000 de evrei au fost internaţi în lagărul din Westerbork, în nord-estul Olandei, înainte de a fi transferaţi în lagăre de concentrare naziste în alte ţări.

Victima cea mai celebră a fost fără îndoială Anne Frank, care şi-a scris jurnalul ascunzându-se într-o casă din Amsterdam, înainte de a fi deportată în lagărul Bergen-Belsen în 1944, unde a murit de tifos în martie 1945, înainte de eliberarea lagărului.