Pelin alb - Artemisia absinthum

Denumire stiintifica: Artemisia absinthum

Denumire populara: pelin, pelin alb, pelinita, pelin mic, iarba amara

Descriere: Planta erbacee, perena, inalta de 0,5-1,2 m, alb-cenusie datorita perilor desi si matasosi, cu frunze bi- sau tripenat sectate, lanceolate, flori galbene in numeroase antodii globuloase, asezate in racem la varful tulpinilor.

Habitat: Planta originara din Europa, Africa de nord si Asia de vest, cultivata peste tot in lume.

Recoltare: Frunzele si florile din varf se culeg la sfarsitul perioadei de inflorire, intre iulie si septembrie.

Partile utilizate: Frunzele si florile din varf.

Actiune: Amar, carminativ (care favorizeaza expulzarea gazelor intestinale), vermifug.

Indicatii terapeutice: In mod traditional, pelinul a fost utilizat pentru o gama larga de afectiuni. Ca planta amara, are rolul de a stimula si invigora intreg procesul digestiv. Poate fi folosit la indigestii, in special cand acestea sunt cauzate de calitate sau cantitate dficitara a sucului gastric. Este un remediu puternic in tratarea viermilor, in special a limbricilor si a trichinei. Poate ajuta corpul sa combata febra si infectiile. Se utilizeaza extern pentru candidoza, vaginite, atrofice si hemoroizi.

Combinatii: Intra in formula ceaiului tonic aperitiv.

Preparare si administrare: Infuzie - se toarna o cana de apa fierbinte peste 1-2 lingurite de planta uscata si se lasa la infuzat 10-15 min. Se bea de trei ori pe zi. Pilule - pudra din planta se poate administra sub forma de comprimat, pentru viermi intestinali, evitandu-se astfel gustul extrem de amar. Tinctura - 1-4 ml de tinctura de trei ori pe zi.

Contraindicatii: Cure mai lungi de 7-8 zile produc tulburari nervoase si digestive. Contraindicat pentru afectiuni nervoase, infectii intestinale acute, gravide, lehuze.