Peste 45% din populaţia adultă a României - cu hipertensiune arterială

În România, hipertensiunea arterială afectează 45,1% din populaţia adultă, potrivit rezultatelor celui mai recent studiu - SEPHAR III, efectuat de Societatea Română de Hipertensiune şi dat vineri publicităţii.

Potrivit preşedintelui Societăţii Române de Hipertensiune, Maria Dorobanţu, prevalenţa a crescut la 45% faţă de acum cinci ani, când era de 40%.

Procentul persoanelor cu hipertensiune rămâne astfel la un nivel apropiat de cel relevat de precedentele studii SEPHAR, aşteptându-se ca, în următorii patru ani, să urmeze un trend descendent, astfel încât, în 2020, să ajungă la 44%.

"Raportat la populaţia României, înseamnă că în 2016 un estimat de circa 7,4 milioane de persoane suferă de hipertensiune - principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cele responsabile de cele mai multe decese atât global, cât şi în ţara noastră", arată studiul.

Cu toate acestea, doar 80,9% dintre adulţii hipertensivi ştiu că suferă de această boală, în timp ce restul de 19,1% au fost diagnosticaţi cu ocazia studiului SEPHAR III. Aceasta înseamnă că 1 din 5 români nu ştie că are hipertensiune arterială, fiind expus unor riscuri importante în ceea ce priveşte starea de sănătate, generate de lipsa unei îngrijiri adecvate, care să asigure controlul eficient al afecţiuni.

"Totuşi, în ultimii 11 ani, rata de cunoaştere a hipertensiunii arteriale a cunoscut o îmbunătăţire majoră, crescând succesiv, faţă de rezultatele obţinute de celelalte două studii SEPHAR. În anul 2005, doar 44,3% dintre persoanele hipertensive aveau cunoscută hipertensiunea arterială, iar procentul acestora este aşteptat să crească în următorii ani la 96,2%, ţinând cont de impactul pozitiv al campaniilor derulate în ultimii ani de către Societatea Română de Hipertensiune şi nu numai", a spus preşedintele SRH, într-o conferinţă de presă.

Aceeaşi tendinţă de creştere poate fi regăsită şi la nivelul persoanelor care urmează un tratament pentru hipertensiunea arterială, arată rezultatele SEPHAR III.

Astfel, dacă în 2012 - 59,2% dintre persoanele hipertensive urmau un tratament, în 2016, procentul acestora a crescut la 75,2% şi se preconizează că va ajunge la 91,2% în anul 2020.

De asemenea, şi numărul persoanelor hipertensive aflate sub control terapeutic este în continuă creştere. În anul 2005, procentul acestora era de 19,9%, în timp ce, în 2016, a ajuns la 30,8%, aşteptându-se ca, în anul 2020, rata de control terapeutic să fie de 36,6%.

În ciuda perspectivelor pozitive în ceea ce priveşte diagnosticarea hipertensiunii arteriale, rezultatele studiului SEPHAR III arată că factorii de risc cardiovascular rămân o problemă critică. Dintre aceştia, diabetul zaharat şi dislipidemiile generează cele mai multe îngrijorări, dat fiind că prevalenţa celor două afecţiuni este de două ori mai ridicată decât în 2006, fapt care creşte riscul de apariţie a complicaţiilor.

Astfel, studiul SEPHAR III a identificat o prevalenţă de 12,2% a diabetului zaharat, în timp ce procentul persoanelor cu dislipidemie se situează la 73,2%, la nivel global, şi la 77,8% în rândul hipertensivilor.

"România rămâne în topul ţărilor cu risc cardiovascular ridicat, iar rezultatele SEPHAR III confirmă, încă o dată, că hipertensiunea arterială, alături de ceilalţi factori de risc cardiovascular, reprezintă probleme majore la nivelul sănătăţii populaţionale. Ne bucură, totuşi, să vedem că numărul persoanelor care au hipertensiune arterială şi care au fost diagnosticate, precum şi al celor aflate sub tratament şi sub control terapeutic creşte de la an la an. Eforturile noastre se concentrează pe conceperea şi implementarea unor programe de prevenţie, diagnosticare precoce şi control pe termen lung", a mai declarat prof. dr. Maria Dorobanţu, coordonatorul studiului SEPHAR.

Ea a arătat că, pe lângă diabetul zaharat şi dislipidemia, alţi factori de risc cardiovascular evaluaţi în cadrul studiului sunt obezitatea şi supraponderabilitatea, care ating cote din ce în ce mai alarmante. 34,7% dintre persoanele adulte suferă de obezitate, iar 31,8% sunt supraponderale, însă unul din cinci adulţi obezi, respectiv unul din trei adulţi supraponderali nu sunt conştienţi de problemele lor ponderale, arată studiul.

Studiul SEPHAR III a fost efectuat pe un eşantion de 1.942 persoane, în perioada 16 octombrie 2015 - 25 aprilie 2016. Subiecţii incluşi în studiu au fost măsuraţi în greutate, înălţime, apoi acestora li s-au efectuat analize medicale specifice, inclusiv pentru factorii de risc. La finalul studiului, fiecare subiect a primit un raport complet al stării sale de sănătate, care a fost înmânat medicului de familie.