Poliomielita

Patogenie si cauze

Poliomielita este o infectie enterovirala care se manifesta in 4 forme diferite: infectie inaparenta, poliomielita nonparalitica, boala abortiva si boala paralitica.
Poliovirusul este un virus ARN care se transmite pe cale fecal-orala sau prin ingestia apei contaminate. Trei serotipuri pot determina infectia umana. Incubatia este de 5-35 de zile. Particulele virale se replica initial in nasofaringe si tractul digestiv apoi invadeaza tesuturile limfoide cu extindere hematologica secundara. Dupa o perioada de viremie, virusul devine neurotropic si produce distructia neuronilor motori din cornul medular anterior. Distrugerea neuronilor motori conduce la dezvoltarea unei paralizii flasce cu distributie bulbara sau spinala.

Virusul face parte din familia Picornaviridiae. Virusul este rezistent la solventi si stabil la pH mic datorita anvelopei virale. Exista trei tulpini antigenice distincte, in care tipul I este regasit la 85% din cazurile de boala paralitica. Infectia cu un tip nu asigura protectia fata de alte tipuri, imunitatea pentru cele trei tipuri este pe viata.

Virusul intra in sistemul nervos prin traversarea barierei hemato-encefalice sau prin transport axonal de la un nerv periferic. Poate determina infectia sistemului nervos prin afectarea girusului precentral, talamusului, hipotalamusului, nucleilor motori si a formatiunii reticulate, nucleilor vestibulari si cerebelari si neuronilor din coloanele anterioare si intermediare ale maduvei. Neuronii sufera cromatoliza centrala, iar paralizia musculara sau chiar atrofia musculara apare cind sub 10% din neuroni supravietuiesc din cordoanele nervoase respective. Glioza se dezvolta cind infiltratul inflamator s-a remis, dar majoritatea neuronilor care supravietuiesc prezinta recuperare totala.