Pregătirea pentru sarcină

Dacă ați decis că este timpul să aveți un copil, felicitări! Deja ați luat primul pas pentru a crește șansele unei sarcini cu evoluție bună și nașterea unui copil mai sănătos. Există dovezi care arată că sarcinile neplănuite sunt asociate cu un risc crescut de greutate mică la naștere, prematuritate și lipsa îngrijirilor prenatale în perioada critică (săptămânile 11-12), deoarece femeia nu știe că este însărcinată.

Sarcina plănuită este situația ideală, în care starea de sănătate a cuplului poate fi evaluată (și eventual, îmbunătățită) înainte de concepție, puteți preveni riscurile sau trata bolile parentale care pot afecta fătul și aveți timp să dezvoltați obiceiuri de viață sănătoase. Acestea se vor răsfrânge atât asupra perioadei de sarcină, care este mai ușor de suportat, de exemplu, de către o femeie activă, cu o alimentație sănătoasă, cât și asupra evoluției sarcinii propriu-zise (anumiți nutrienți luați dinainte de concepție scad riscurile de sănătate pentru făt).

În plus, adoptând obiceiuri sănătoase, le puteți transmite mai departe celui mic, atunci când veți fi părinți. Deși atât sănătatea mamei, cât și unele măsuri de prevenție pot fi pe primul loc, țineți cont că starea de bine a tatălui este la fel de importantă - atunci când este vorba despre concepție, dar și pe termen lung, pentru creșterea copilului.

Plănuirea sarcinii este benefică pentru orice cuplu, dar este în special importantă dacă părinții au depășit 30 sau 40 de ani sau dacă suferă de anumite boli cronice, urmează un tratament ori există în familie riscuri genetice cunoscute. (1, 2)

Alimentație și stil de viață

Printre lucrurile esențiale pe care o femeie trebuie să le analizeze înainte de sarcină se numără și alimentația pe care o are, nivelul de activitate fizică săptămânal, eventualele obiceiuri nocive și greutatea actuală.

Ținta alimentară pe care ar trebui să o aibă toate persoanele și nu doar femeile care doresc să conceapă este o dietă sănătoasă, variată. Circa o treime până la jumătate dintr-o dietă sănătoasă constă în carbohidrați complecși (cereale, orez, paste, cartofi), împreună cu legume și fructe cât mai variate. Restul dietei poate include alimente cu proteine de origine animală (pui, pește) sau vegetală (fasole, năut, nuci și semințe) și alte alimente ce aduc un aport lipidic, cu moderație. Produsele lactate asigură aportul suficient de calciu, acidul folic se găsește mai ales în legume cu frunze verzi sau produse făinoase fortificate, iar fierul este din abundență în carne, leguminoase, spanac. Acești nutrienți sunt necesari pentru concepție și ulterior, pentru dezvoltarea armonioasă a fătului.

Există, însă, și produse pe care femeile ce plănuiesc o sarcină este mai sigur să le evite sau să le consume cu moderație, iar aceste reguli se vor aplica atât înainte, cât și în timpul sarcinii:

• Pește:deși peștele poate face parte dintr-o alimentație sănătoasă, contaminarea cu mercur în cazul unor specii este importantă; acest element poate trece bariera feto-placentară și este toxic pentru făt. Astfel, poți consuma maxim 2 porțiii de pește pe săptămână, dar evită rechinul și pestele-sabie și limitează tonul la sub 4 cutii pe săptămână (maxim 640 grame de ton propriu-zis) sau două porții (a câte 140 de grame) de ton proaspăt pe săptămână. Pe lângă mercur, peștii pot suferi contaminare cu diverse substanțe toxice din mediu (dioxine, bifenili policlorinați), așa încât este mai sigur să reduci consumul de macrou, sardine, somon, sprot, calcan, halibut, carne maro de crab. Există, însă, și studii care arată că un consum crescut de pește gras (3 ori pe săptămână) este benefic pentru dezvoltarea cerebrală ulterioară a fătului și că grijile cu privire la toxicitatea peștelui ar putea fi exagerate.
• Fructe de mare: poți consuma fructe de mare înainte și în timpul sarcinii, dar doar dacă ești sigură că acestea au fost gătite foarte bine. Listeria și alte bacterii sau virusuri contaminează cu ușurință fructele de mare precum scoici, creveții, moluștele. Evită sushi sau alte preparate cu fructe de mare/pește nepreparat termic și dacă ești nesigură de modalitatea de gătire sau proveniența fructelor de mare, este mai sigur să nu le consumi deloc.
• Anumite alimente nepreparate termic: carnea, peștele, fructele de mare sau ouăle nepreparate termic pot purta virusuri sau bacterii ce îți pot afecta sănătatea în general, dar și concepția, în particular. Infecția cu listeria poate cauza pierderea sarcinii sau afectarea copilului după naștere, așa încât este mai sigur să eviți contaminarea încă dinainte de sarcină, preparând termic alimentele, evitând brânzeturile cu mucegai sau laptele nepasteurizat.
• Alimente intens procesate: acestea pot contribui la o greutate crescută, deseori sunt puțin nutritive pentru organism și au un conținut bogat de sare, zahăr și grăsimi nesănătoase.
• Cofeină: limitează cofeina la circa 200 mg pe zi (una-două cești) - cantitățile mai mari înainte de sarcină pot reduce șansa de a rămâne însărcinată. În plus, există un stiu care arată că un consum de peste 75 mg/ zi înainte de sarcină crește riscul unei pierderi, proporțional cu doza consumată.

Pe lângă alimentație, evaluează-ți și consumul de substanțe nesănătoase și încearcă să le reduci substanțial, deși preferabil ar fi să le eviți cu totul.

• Nicotina:pe lângă toate riscurile pe care fumatul le va avea pentru făt (pierdere de sarcină, naștere prematură, risc mai mare de astm sau tulburări de comportament), acest obicei scade și șansa concepției. Este mai simplu să te lași când încă te pregătești pentru sarcină, pentru a avea timp să te lași gradat, dacă e nevoie și a trece peste perioada stresantă de sevraj acut. În plus, poți încerca medicația specifică ce reduce simptomele sevrajului (bupropion, varenciclină), ce se poate lua doar în afara sarcinii. Dacă nu poți să te lași, redu cât mai mult posibil numărul de țigări fumate în fiecare zi.
• Alcoolul: de când te-ai hotărât să ai un copil și pe toată perioada sarcinii, este recomandabil să nu consumi alcool deloc. Dacă vrei să consumi totuși puțin alcool, limitează-te la 1-2 unități pe săptămână (o unitate este 250 ml de bere, 100 ml de vin sau 25 ml de tărie). Studiile recente nu susțin, însă, nici acest consum minimal, arătându-se că riscurile pentru făt sunt în continuare detectabile.
• Drogurile ilicite: majoritatea acestor substanțe sunt extrem de periculoase pentru făt, crescând și riscul de malformații, prematuritate, pierderea sarcinii sau nașterea de făt mort. În plus, chiar și drogurile ușoare, precum marijuana, pot reduce considerabil fertilitatea de cuplu. Este recomandat să opriți consumul oricărui drog ilicit, înainte de sarcină.

Există dovezi că o greutate corporală peste limitele recomandate pentru vârstă și înălțime (în special pentru IMC>30) se asociază cu o șansă mai scăzută de a rămâne însărcinată, iar tratamentele pentru fertilitate sunt mai puțin eficiente. În plus, crește riscul de a dezvolta afecțiuni specifice sarcinii, precum diabetul gestațional, hipertensiunea arterială sau tromboze (cheaguri de sânge). Greutatea sub limita recomandată poate crește riscul de pierdere a sarcinii în primul trimestru, dar acesta este redus prin administrarea precoce de acid folic sau multivitamine. Din aceste motive, este important pentru viitoarea mamă să încerce să își normalizeze IMC-ul înainte de naștere - medicul de familie sau nutriționistul vă pot ajuta cu acest lucru.

Persoanele cu o condiție fizică bună vor duce sarcina mai ușor decât cele care nu sunt în formă (chiar dacă au o greutate normală). Nivelul de activitate fizică pe care îl faci și îl poți susține acum este direct proporțional cu cel de care vei fi capabilă în timpul sarcinii. Să fii într-o formă fizică bună îți ajută corpul să fie mai pregătit pentru sarcină - și desigur, te ajută să ajungi si la greutatea ideală. (3, 4, 5, 6)

Suplimentele nutriționale

Suplimentul nutrițional cel mai benefic, recomandat sistematic chiar dinainte de sarcină, este acidul folic. Femeile ce doresc să conceapă au nevoie de circa 400-800 mcg din această vitamină zilnic, pentru a reduce riscul de defecte de tub neural și naștere prematură la viitorul făt. În unele cazuri, poate fi necesară o doză și mai mare de acid folic zilnic, așa încât este mai bine să te adresezi medicului pentru o recomandare.

Nu există dovezi că multivitaminele sunt benefice când sunt administrate de rutină înainte de concepție, pe lângă efectul pozitiv al acidului folic. Poate fi necesară administrarea de fier sau alte vitamine în situații de carențe materne, dar cere mai întâi părerea medicului. Dacă totuși alegi să urmezi o cură cu multivitamine, alege un tip ce nu include și vitamina A, care în exces, poate fi dăunătoare pentru făt. (3)

Consultații, analize și investigații medicale

Înainte de a renunța la metodele de contracepție, este o idee bună să planifici o vizită la medicul de familie și/sau la ginecolog.

Medicul va realiza o evaluare generală (clinică) a stării de sănătate și poate recomanda analize de sânge de screening (hemoleucogramă, hemoglobină, calciu, fier etc.), pentru a se asigura că viitoarea mamă este într-o formă bună. În plus, din istoricul familial și personal reies bolile pentru care există un risc (al părinților, dar și al fătului), cât și bolile prezente deja în cuplu. Nu uita să menționezi toate tratamentele cronice administrate, inclusiv cele naturiste, pentru a fi evaluate și eventual, înlocuite cu unele potrivite pentru sarcină. Dacă viitoarea mamă suferă de o boală cronică, pe primul loc va fi compensarea acesteia (ținerea simptomelor sub control) înainte de sarcină, iar medicul va oferi informații suplimentare vizavi de pașii ce trebuie urmați. Afecțiunile mai frecvente și importante includ diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, epilepsie, astm, disfuncții tiroidiene, boli cardiace, lupus.

Consultul ginecologic include, de obicei, examinarea pelvină (cu valvele), examinarea manuală a sânilor și ecografia. Acestea asigură integritatea structurală și funcțională a aparatului reproducător, iar eventualele afecțiuni pot fi tratate din timp.

În plus, unei femei ce vrea să conceapă i se pot recomanda:

• Screeningul pentru bolile cu transmitere sexuală. Acestea pot fi prezente fără să dea vreun simptom, dar este posibil să afecteze viitorul făt. Testele comun realizate sunt pentru HIV, sifilis și hepatita B. În plus, testarea pentru infecții precum gonoree sau clamidia (care tind să dea simptomatologie) poate fi uneori recomandată de către ginecolog.
• Screeningul pentru rubeolă. Rubeola este o infecție periculoasă în perioada sarcinii, putând cauza malformații severe și chiar avort spontan, mai ales dacă este contractată în primul trimestru de sarcină. Din acest motiv, este recomandat să se verifice titrul anticorpilor anti-rubeolă, care arată că ai avut boala și ești imună sau ai fost protejată printr-un vaccin mai recent.
• Testul Papanicolau. Acesta ar trebui realizat anual (în unele cazuri la 2 ani), pentru a detecta modificările anormale, precanceroase ale celulelor de la nivelul colului cervical. Este cu atât mai important să faci acest test înainte de sarcină, dacă nu l-ai făcut în ultimul an.
• Alte teste de screening. Analizele pentru detecția talasemiei și ale siclemiei (boli de sânge cu o componentă genetică) pot fi, în unele cazuri, recomandate înainte de concepție (când există un istoric medical în acest sens). În plus, se pot recomanda teste genetice, dacă există purtători de anomalii genetice în cuplu sau familia apropiată ori dacă cuplul a mai avut un copil cu o boală genetică și nu s-au realizat testele atunci. (3, 4, 7, 8)

Vaccinări și intervenții dentare

Vaccinul anti-rubeolă poate fi recomandat femeilor care nu au făcut boala în trecut și nu sunt protejate de un titru semnificativ de anticorpi. Timp de cel puțin o lună, va trebui să folosești metode contraceptive pentru a preveni o sarcină; după acest timp, este ideal să se realizeze încă un test de sânge, pentru a verifica dobândirea imunității.

Vaccinul anti-varicelă poate fi oferit persoanelor cu risc de a contracta această boală în timpul sarcinii. Deși mai rar realizat decât în cazul rubeolei, există și pentru varicelă un test de sânge care evaluează imunitatea. Se indică mai ales personalului din domeniul sănătății, care nu a făcut boala sau un vaccin recent.

Există numeroase dovezi care arată că sănătatea orală a unei femei dinainte și în timpul sarcinii poate influența sarcina, nașterea, dar și sănătatea orală a copilului. Flora cariogenică maternă este transmisă nou-născutului și va crește riscul acestuia de a dezvolta carii severe, la rândul său; în plus, boala periodontală (infecția cronică a gingiilor) e asociată cu o creștere a riscului de preeclampsie și nou-născuți mici pentru vârsta gestațională. Așadar, este mai sigură tratarea problemelor stomatologice înainte de a fi însărcinată și de a urma un tratament care să adreseze și cauza lor, nu doar rezultatul (cariile). Totuși, o carie care atinge nervul este o situație foarte dureroasă, care poate necesita antalgice nerecomandate în sarcină (de exemplu, ibuprofen). În plus, radiografiile, intervențiile sângerânde, dureroase sau laborioase, precum exctracțiile sau implanturile sunt mai sigure înainte ca femeia să fie însărcinată, când se intervine mai degrabă în urgențe. (3, 9, 10)

Măsuri pentru bărbați, înainte de concepție

Starea de sănătate a tatălui contribuie în mare măsură la șansa de a concepe, o sarcină cu evoluție fiziologică și un copil sănătos. În general, sfaturile pentru parteneri sunt similare cu cele pentru femei și includ:

• Evaluarea generală a stării de sănătate, precum și screeningul pentru principalele boli cu transmitere sexuală. La consultul medical, este important ca bărbatul să prezinte un istoric familial cât mai complet (boli cronice, boli genetice etc.), deoarece acesta poate influența fătul.
• În plus, în perioada concepției, este recomandată utilizarea a cât mai puține medicamente, așa încât medicul poate sugera întreruperea medicației sau alternative sigure. Medicamentele cunoscute că afectează fertilitatea masculină includ cimetidina, sulfsalazina, nitrofurantoin, prednison, cortizon, chimioterapie.
• Adoptarea unui regim alimentar sănătos, activitate fizică regulată și atingerea unei greutăți sănătoase pentru vârstă și înălțime. Toți aceștia sunt factori care influențează fertilitatea.
• Evitarea alcoolului, tutunului, a drogurilor și a substanțelor toxice de la locul de muncă (pesticide, fertilizatori, metale grele, radiații). Acestea pot influența numărul și calitatea spermatozoizilor.
• Evitarea ciclismului, a saunelor sau a lenjeriei foarte strânse, care pot încălzi regiunea scrotală peste normal și scădea cantitatea spermatozoizilor. (7, 11)

Renunțarea la contracepție

Toți pașii de pregătire expuși mai sus pot dura undeva între câteva zile și câteva luni (în funcție de starea voastră de sănătate, eventualele boli cronice, rezultatele testărilor etc.). Așadar, poate fi o idee bună ca cuplul să înceapă pregătirea chiar și cu un an înainte de momentul ideal al sarcinii, dar nu este obligatoriu. În această perioadă, cuplul poate folosi în continuare orice metodă contraceptivă dorește, dar multe femei aleg să renunțe la pastilele anticoncepționale cu câteva luni înainte să încerce concepția. Contrar miturilor, acestea nu scad fertilitatea ulterioară (și nici nu cauzează malformații ale fătului) și teoretic, o femeie poate rămâne însărcinată imediat după ce oprește medicația. Totuși, renunțarea la anticoncepționale este deseori urrmată de o perioadă de cicluri menstruale și ovulații neregulate, deci poate fi dificil să prinzi momentul ideal pentru a concepe.

Același lucru este valabil și pentru dispozitivul intrauterin (sterilet) - poți rămâne însărcinată imediat după ce medicul îl înlătură. (4, 11)

Concluzii - „checklist” înainte de sarcină

Înainte de sarcină, nu uita de:

• o consultație medicală generală (pentru ambii parteneri, care include un istoric medical, personal și familial riguros) și o consultație ginecologică, pentru femei. Tratarea bolilor acute și stabilizarea celor cronice, inclusiv a celor psihiatrice;
• o consultație stomatologică;
• screeningul pentru HIV, sifilis, hepatită, imunitatea la rubeolă, împreună cu tratament adecvat/vaccinări, dacă medicul le recomandă;
• adoptarea unui regim alimentar sănătos, diversificat, împreună cu un supliment de 400-800 de grame de acid folic, pentru femei;
• igiena alimentară riguroasă și evitarea curățării nisipului pisicii, grădinăritul cu mănuși (pentru a reduce riscul infecțiilor alimentare sau a toxoplasmozei);
• evitarea suplimentelor cu vitamina A, a peștelui în cantități foarte mari;
• practicarea regulată a activității fizice și menținerea unei greutăți optime;
• renunțarea la fumat, alcool, droguri ilicite, discutarea medicației cronice cu medicul și evitarea toxinelor din mediul profesional; pentru consumatorii inveterați, reducerea dozei zilnice de cofeină. (3)