Premiul Nobel în medicină, acordat cercetătorilor ce au descoperit „GPS-ul intern” al creierului
©
Autor: Redacția ROmedic
Trei cercetători (un britanic și doi norvegieni) au primit Premiul Nobel pentru Medicină din 2014 pentru descoperirea „GPS-ului intern al creierului”, un sistem de celule ce ne permite să știm unde ne aflăm, cum să ajungem dintr-un punct în altul și cum să înmagazinăm informațiile spațiale, pentru a apela mai târziu la ele.
Se crede că aceștia au reușit să rezolve o chestiune ce i-a preocupat pe filosofi și cercetători de secole: cum reușește creierul uman să se orienteze și să ne ghideze prin mediul atât de complex în care trăim.
Bazele acestei descoperiri au fost puse în 1971, când britanicul John O'Keefe descoperise că un tip de celulă nervoasă din hipocampus era mereu activată când individul se afla într-un anume loc dintr-o încăpere.
Când subiectul își schimba poziția și se deplasa în alte părți ale camerei, alte celule nervoase deveneau active. O'Keefe concluziona atunci că aceste celule realizeau o „hartă” a camerei.
În 2005, soții Moser au identificat un alt tip de celulă nervoasă, localizată în cortexul entorinal, ajuta creierul să determine „coordonatele” spațiale și să „navigheze” în respectivul spațiu.
Deși descoperirile inițiale au fost făcute în ambele cazuri pe șoareci de laborator, testele imagistice și studiile pe pacienți ce treceau printr-o operație pe creier au confirmat că situația este similară și la oameni.
Se crede că descoperirea acestor celule nervoase de localizare și orientare are un aport semnificativ în înțelegerea altor procese cognitive, precum memoria, gândirea și planificarea.
Zonele în care au fost găsite celulele cu pricina (hipocampus și cortex entorinal) sunt afectate în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, astfel că bolnavii se rătăcesc adesea și au dificultăți în a recunoaște locul în care se află.
O astfel de descoperire poate, așadar, să permită o investigare detaliată a mecanismelor prin care pacienții cu Alzheimer suferă aceste pierderi de memorie spațială.
Sursa: Medical News Today
Se crede că aceștia au reușit să rezolve o chestiune ce i-a preocupat pe filosofi și cercetători de secole: cum reușește creierul uman să se orienteze și să ne ghideze prin mediul atât de complex în care trăim.
Bazele acestei descoperiri au fost puse în 1971, când britanicul John O'Keefe descoperise că un tip de celulă nervoasă din hipocampus era mereu activată când individul se afla într-un anume loc dintr-o încăpere.
Când subiectul își schimba poziția și se deplasa în alte părți ale camerei, alte celule nervoase deveneau active. O'Keefe concluziona atunci că aceste celule realizeau o „hartă” a camerei.
În 2005, soții Moser au identificat un alt tip de celulă nervoasă, localizată în cortexul entorinal, ajuta creierul să determine „coordonatele” spațiale și să „navigheze” în respectivul spațiu.
Deși descoperirile inițiale au fost făcute în ambele cazuri pe șoareci de laborator, testele imagistice și studiile pe pacienți ce treceau printr-o operație pe creier au confirmat că situația este similară și la oameni.
Se crede că descoperirea acestor celule nervoase de localizare și orientare are un aport semnificativ în înțelegerea altor procese cognitive, precum memoria, gândirea și planificarea.
Zonele în care au fost găsite celulele cu pricina (hipocampus și cortex entorinal) sunt afectate în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, astfel că bolnavii se rătăcesc adesea și au dificultăți în a recunoaște locul în care se află.
O astfel de descoperire poate, așadar, să permită o investigare detaliată a mecanismelor prin care pacienții cu Alzheimer suferă aceste pierderi de memorie spațială.
Sursa: Medical News Today
Data actualizare: 10-10-2014 | creare: 10-10-2014 | Vizite: 2686
Bibliografie
Scientists win Nobel prize for discovering brain's 'inner GPS', link: http://www.medicalnewstoday.com/articles/283547.php
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Un senzor de serotonină ar putea ajută la studierea tulburărilor mentale și de somn
- Fototerapia poate fi o opțiune promițătoare de tratament non-farmacologic pentru pacienții cu demență
- Comoțiile în tinerețe au fost asociate cu declinul cognitiv mai târziu în viață
- Medicamentele pentru ADHD scad performanța cognitivă în urma administrării la persoanele fără ADHD
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Cancer malign pe creier
- INTELIGENTA - mai are remediu ?
- Cum sa-ti pastrezi sanatatea creierului
- Tumora pe creier - costuri?
- Terapie, Refacere si recupere, Relaxare
- Senzatia de minte in ceata
- Scurt circuit la creier?
- Probleme cu memoria si orientarea in spatiu
- Am senzatia ca imi "strange" ceva crierul, uit foarte repede anumite chestii
- Oboseala creierului si a corpului