Prezbiopia

Prezbiopia este o conditie a ochiului care afecteaza la o anumita varsta si intr-un anumit grad toate persoanele. Odata cu inaintarea in varsta ochiul isi pierde progresiv capacitatea de a focaliza obiectele apropiate. Termenul „prezbiopie” deriva din limba latina si greaca, insemnand „ochi batran”.

Desi prezbiopia este observata mai ales la persoanele peste 40 de ani, varsta exacta a debutului variaza de la persoana la persoana si depinde de alte afectiuni oculare din antecedente ale individului. Prezbiopia pare a se instala brusc, dar pierderea adevarata a flexibilitatii lentilelor ochiului este progresiva pe parcursul a citiva ani. (1) (4)

Semnele prezbiopiei cuprind necesitatea de a tine materialele de citit la distanta pentru a putea focaliza, oboseala ochilor, cefalee, vedere incetosata la distante normale pentru citit, diminuarea capacitatii de a focaliza obiectele apropiate.

Prezbiopia poate fi diagnosticata printr-o serie de examene si teste oftalmologice. Medicul poate examina retina si verifica integritatea muschilor ochiului. Desi prezbiopia nu este legata de functionarea muschilor ochiului, modul in care acestia functioneaza poate determina severitatea conditiei. (2)

Prezbiopia nu este o boala si nu poate fi prevenita. Conditia nu se vindeca, dar exista multiple moduri de a imbunatati vederea. Persoanele cu prezbiopie necesita de obicei tratament pentru vederea la distanta dar si aproape. Alegerile obisnuite sunt ochelarii si lentilele de contact datorita disponibilitatii si a convenabilitatii lor. Sunt disponibile si citeva proceduri chirurgicale.

Pacientul netratat nu va mai putea citi la distanta bratului, conduce autovehicolele sau efectua alte meserii de finete. Unele persoane pot avea dificultati de perceptie a profunzimii. (6) (1)

Mecanismul de focalizare al ochiului

In optica, cel mai apropiat punct la care un obiect poate fi focalizat de catre ochi este denumit cel mai apropiat punct al ochiului. O distanta standard al celui mai apropiat punct este de 25 de cm, fiind tipic asumata design-ului instrumentelor optice si caracterizind dispozitivele optice cum sunt ochelarii de marire. Fara corectie, cel mai apropiat punct este la 7 cm la varsta de 10 ani, la 16 cm la 40 de ani, la 1 m la 60 de ani. De aceea, un batran de 60 de ani trebuie sa foloseasca lentile de corectie pentru a putea citi carti la o distanta confortabila. (2)

In mecanismul de acomodare al ochiului sunt implicati muschii ciliari ai cristalinului, care tin sub tensiune sau relaxeaza curbura acestei lentile. Tensiunea cristalinului este eliberata prin contractia muschilor ciliari, pentru a permite lentilei sa fie mai rotunda pentru vederea la apropiere. Astfel, ochii umani sunt relaxati cand focalizeaza la infinit, iar o persoana miopica poate vedea mult mai departe. Exista dezbateri asupra prezentei sau absentei controlului nervos al acestor muschi ciliari si asupra caracterului lor exclusiv de ligamente elastice. (4)

Interactiunea cu miopia

Multe persoane cu miopie pot citi confortabil fara ochelari sau lentile de contact chiar si la 40 de ani. Totusi, miopia lor nu dispare iar problemele vederii la distanta ramin. Miopii pot considera interventia chirurgicala de corectie ca fiind un dezavantaj dupa varsta de 40 de ani, cand ochiul devine mai prezbiopic si isi pierde capacitatea de a acomoda sau a schimba focalizarea, deoarece vor necesita ochelari pentru a citi. Miopii cu astigmatism au o vedere de aproape mai buna, desi nu perfecta, fara ochelari cand se instaleaza prezbiopia, dar cu cit astigmatismul se manifesta mai mult cu atit vederea lor la apropiere necorectata este mai slaba. (5) (1)

O tehnica chirurgicala oferita acestora realizeaza un „ochi de citit” si un „ochi de vazut la distanta”, tehnica folosita adesea in practica lentilelor de contact, cunoscuta drept monovedere. Aceasta poate fi realizata prin lentile de contact sau ochelari, astfel candidatii pentru aceasta procedura pot alege daca sunt pregatiti pentru remodelarea corneei chirurgical, pentru acest efect. De asemenea, odata cu imbatrinirea unii oameni sufera de miopie si hiperopie. Pentru aceste persoane se folosesc ambele tipuri de lentile (concave si convexe). (5)

Mecanisme fiziopatologice

Mecanismele exacte ale prezbiopiei nu sunt clare; cercetarile sustin o pierdere a elasticitatii cristalinului, desi modificarile curburii lentilei prin cresterea continua si pierderea fortei muschilor ciliari (muschii care sustin cristalinul) au fost de asemenea propuse drept cauze. La fel ca parul grizonat si ridurile, prezbiopia este un simptom cauzat de cursul natural al imbatrinirii.

Cauze si factori de risc

Prezbiopia are ca etiologie cresterea diametrului ecuatorial al cristalinului. Lentilele sunt de origine ectodermica si de aceea continua sa creasca pe parcursul vietii. Noi fibre lenticulare sunt adaugate si formate continuu prin mitoza celulelor epiteliale subcapsulare anterioare de linga ecuatorul lentilei. Astfel diametrul ecuatorial creste cu aproape 40 microm pe an. Pe masura ce marginea ecuatoriala a lentilelor creste, distanta dintre marginea ecuatoriala a lentilelor si atasamentul muschilor ciliari scade. Sunt reduse in acest mod intinderea si lungimea fibrelor ciliare anterioare odata cu varsta. (4) (3)

Semne si simptome

Primele semne de prezbiopie: fortarea ochilor, dificultatea de a vedea in lumina slaba, problemele focalizarii obiectelor mici si/sau a modelelor fine sunt observate de obicei intre 40 si 50 de ani. Capacitatea de a focaliza obiectele apropiate scade de-a lungul vietii de la o acomodare de aproximativ 20 de dioptrii (capacitatea de a focaliza la 50 mm distanta) la un copil, la 10 dioptrii la 25 de ani (100 mm) si la 0,5 pana la 1 dioptru la varsta de 60 de ani (capacitatea de a focaliza doar la 1-2 metri). Amplitudinile maxime si minime de acomodare a ochiului in dioptrii pentru un pacient corectat la o anumita varsta pot fi estimate folosind formulele Hofstetter. Amplitudinea asteptata (D) =18. 5 – 0,3 × (varsta in ani). Amplitudinea maxima (D) =25 – 0,4 × (varsta in ani). Amplitudinea minima (D) = 15 – 0,25 × (varsta in ani).

Primele simptome pe care le observa majoritatea oamenilor sunt dificultatea citirii scrisului mic, mai ales in conditii obscure, oboseala ochilor cand se citeste pentru perioade lungi, vedere incetosata cand se trece intre doua distante de focalizare. Multi prezbiopi extremi sustin ca bratele le-au devenit „prea scurte” pentru a tine materialul de citit la o distanta confortabila. (2)

Simptomele prezbiopiei, ca si in alte defecte de focalizare, devin mai putin notabile in lumina stralucitoare a soarelui datorita actiunii irisului care se inchide la un diametru mai mic. Astfel cresterea raportului de focalizare al lentilei creste profunzimea campului prin reducerea nivelului de incetosare al obiectelor in afara focalizarii.

Necesitatea mai tardiva a corectiei prezbiopiei caracterizeaza persoanele cu anumite profesii si cele cu pupile miotice. In particular, fermierii si casnicele necesita corectarea prezbiopiei mai tardiv, in timp ce constructorii si cei care lucreaza in service se adreseaza oftalmologului mai devreme.

Diagnostic

Prezbiopia poate fi diagnosticata printr-o serie de examene si teste oftalmologice. Medicul poate examina retina si verifica integritatea muschilor ochiului. Alte teste cuprind: testarea acuitatii vizuale, testul de refractie, testul lampei cu fanta. (3) (1)

Tratament

In sistemul optic, imaginile captate de catre ochi sunt transformate in semnal electric transmis la creier unde vor fi interpretate. Astfel, pentru a depasi prezbiopia se poate lucra cu doua componente principale ale sistemului optic: sistemul optic al ochiului si procesarea vizuala a creierului.

Imaginile captate in ochi

Solutiile pentru prezbiopie au avansat mult in acesti ani multumita disponibilitatii optometriei cat si corectiei vederii.

Procesarea imaginilor in creier

Solutiile stiintifice pentru a depasi simptomele prezbiopiei au fost dezvoltate in ultimii ani si testate cu succes in multiple studii; aceste solutii sunt disponibile datorita progreselor semnificative in intelegerea plasticitatii creierului uman si a campului de invatare perceptuala. (6)

Lentilele de corectie

Lentilele de corectie permit un camp de corectie larg, chiar pana la + 4,0 dioptrii. Unele persoane cu prezbiopie aleg lentilele varifocale sau bifocale pentru a elimina necesitatea unor perechi separate de ochelari de citit. Unele lentile bifocale sau varifocale noi incearca corectarea ambelor tipuri de vedere (aproape si departe) in aceleasi lentile.
Lentilele de contact pot fi de asemenea folosite pentru a corecta pierderea focalizarii care asociaza prezbiopia. Unele persoane aleg lentilele de contact pentru a corecta un ochi pentru apropiere si celalalt pentru departare printr-o metoda denumita monovedere, care poate interfera cu perceptia in profunzime datorita pierderii capacitatii de a focaliza in celalalt ochi. (2) (5)

Terapia chirurgicala

Noile proceduri chirurgicale pot aduce solutii pentru cei care nu doresc ochelari sau lentile de contact, incluzand implantarea unor lentile de acomodare intraoculare. Benzile de exapansiune sclerale, care cresc spatiul dintre corpul ciliar si lentile, nu au dovedit rezultate constante in tratamentul prezbiopiei. Aceasta tehnica este inca in dezvoltare. Ea presupune inserarea unor benzi de expansiune in sclera ducind la intarirea fibrelor musculare ciliare. Tehnica se afla inca in faza trialurilor datorita riscurilor de infectie a ochilor, eroziunii benzilor si diminuarea circulatiei sangelui in ochi.
Sclerotomia anterioara ciliara este un tratament in care se practica citeva incizii in model radiar in jurul ochiului. Acest extraspatiul ar permite lentilelor sa-si modifice forma mai usor. Totusi, dupa o perioada apare regresia iar vederea pacientului revine la statusul precedent operatiei. (6) (1)
Laser Presbiopia Reversal (LAPR) este aplicarea laserului infrarosu pe sclera pentru a o micsora. Un alt tratament testat este inlocuirea completa a lentilelor cu unele artificiale cum sunt Crystalens sau ReSTOR. Lentilele artificiale sunt conectate la fibrele musculare care sunt responsabile de miscarea si focalizarea lentilelor originale.
INTRACOR a fost aprobat recent in Europa pentru tratamentul ambilor ochi, transformind ambele cornee in lentile multifocale si eliminind necesitatea ochelarilor de citit.
Tratamentele chirurgicale care remodeleaza corneea, cum sunt PresbiLASIK si keratoplastia de conducere pot fi luate in considerare, dar necesitatea unor ochelari de citit va ramane cand lumina este slaba sau cand se citeste pentru perioade lungi de timp. (4)
Un alt tratament pentru corectarea prezbiopiei la pacientii cu emetropie, cat si la cei cu miopie, hiperopie si astigmatism este laserul. Aceasta procedura foloseste chirurgia laser refractiva pentru a corecta ochiul dominant mai ales pentru vederea la distanta si ochiul nondominant mai ales pentru vederea indeaproape, in timp ce profunzimea cimpului fiecarui ochi este crescuta. Ca rezultat al cresterii profunzimii campului creierul amesteca cele doua imagini realizind o zona de mixt. Aceasta permite pacientului sa vada indeaproape, intermediar si la distanta fara ochelari. Pacientii relateaza ca nu realizeaza ca un ochi este defocalizat. (3)

Augmentarea procesarii imaginilor de catre creier

Cercetatorii inteleg capacitatea creierului adult de a se modifica, denumita neuroplasticitate. Aceasta a fost studiata in ultimii 20 de ani ducand la unele solutii bazate pe invatarea perceptuala. Invatarea perceptuala, bazandu-se pe practica repetata asupra unei probleme, imbunatateste aptitudinile vizuale prin cresterea procesarii imaginilor in creier. In aceasta tehnica nu se schimba caracteristcele optice ale ochiului prezbiotic, implicand un grad de pasticitate al creierului imbatranit pentru a ocoli deteriorarea biologica naturala a ochilor. De aceea, deteriorarea inevitabila a ochilor cu varsta poate fi compensata prin cresterea vitezei si a calitatii procesarii imaginii in cortexul vizual al creierului. (6)

Prognostic

Prezbiopia are un prognostic favorabil pentru majoritatea oamenilor. Unele persoane vor necesita purtarea ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact pentru restul vietii, altele vor necesita tratamente mai intensive pentru a-si corecta vederea. Din nefericire nu exista un tratament curativ pentru prezbiopie sau un mod de a o preveni.