PREVIZIUNILE SĂPTĂMÂNII 27 MAI - 2 IUNIE

Principalele evenimente care vor avea loc în săptămâna 27 mai - 2 iunie:

*** Biroul Electoral Central începe să prezinte, luni dimineaţa, rezultatele parţiale privind alegerile europarlamentare şi referendumul naţional desfăşurate pe 26 mai.

BEC, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate vor furniza, de luni, zilnic, rezultate parţiale, începând cu ora 9,00, ora României.

Ora la care informaţiile vor fi disponibile şi date publicităţii sunt 11,00, 15,00, 17,00, 20,00 pentru ora de referinţă a datelor 9,00, 13,00, 15,00, 18,00.

*** Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar urma să pronunţe luni sentinţa definitivă în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care este judecat preşedintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea.

Lunea trecută, ÎCCJ a stabilit data de 27 mai pentru pronunţarea sentinţei definitive în acest dosar.

La ultimul termen al procesului, reprezentantul DNA a cerut ca Dragnea să fie condamnat şi pentru instigare la fals intelectual, iar pedepsele aplicate acestuia să fie orientate spre mediu şi nu spre minim, aşa cum a apreciat instanţa de fond.

Liviu Dragnea nu s-a prezentat la proces, el fiind reprezentat de doi avocaţi - Flavia Teodosiu şi Marian Nazat. Iniţial, avocaţii lui Dragnea au solicitat amânarea procesului după data de 5 iunie, când Curtea Constituţională ar trebui să ia o decizie în ceea ce priveşte modul de constituire a completurilor de 3 de la Instanţa supremă. De asemenea, avocaţii au ridicat mai multe cereri şi excepţii, inclusiv de sesizare a CCR. Judecătorii au respins toate aceste cereri ale apărătorilor şi nu au fost de acord cu amânarea procesului, astfel încât s-a trecut la dezbateri pe fond.

Procesul se află în faza de apel după ce, pe 21 iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu în dosarul DGASPC Teleorman, care viza angajarea fictivă a Adrianei Botorogeanu şi a Anisei Niculina Stoica. Procurorii susţin că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, a procedat la menţinerea ilegală în posturi a celor două angajate. Potrivit DNA, cele două nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei PSD Teleorman.

Procurorii afirmă că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman. Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.

*** Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar urma să pronunţe luni şi sentinţa definitivă în dosarul în care fostul deputat liberal Dan Motreanu şi fostul consilier prezidenţial George Scutaru au fost achitaţi în primă instanţă pentru spălare de bani, în legătură cu finanţarea campaniei electorale, dar pentru care un procuror de la DNA a solicitat, la ultimul termen, condamnarea celor doi la închisoare cu executare.

Dan Motreanu candidează la alegerile europarlamentare pe listele Partidului Naţional Liberal.

Pe 25 iunie 2018, fostul consilier prezidenţial George Scutaru, fostul deputat Dan Motreanu şi Ana Maria Schaer au fost achitaţi de un complet de trei judecători de la Instanţa supremă într-un dosar de spălare de bani, legat de finanţarea campaniei electorale.

Potrivit DNA, în anul 2008, preşedintele CJ Buzău Cristinel Bîgiu (denunţător în dosar) a primit 700.000 de euro mită de la primarul din Jilava, Adrian Mladin, în schimbul acordării sprijinului acestuia din urmă în demersurile de punere în posesie cu suprafeţe de teren aflate pe raza municipiului Buzău. Banii ar fi fost împărţiţi cu George Scutaru (deputat şi preşedinte al organizaţiei PNL Buzău la acea vreme), care ar fi primit suma de 170.000 de euro, şi Dan Motreanu (secretar general al PNL şi deputat de Călăraşi), care ar fi luat 250.000 de euro, sumele fiind destinate pentru finanţarea campaniei electorale din 2008 (alegeri locale şi generale) a candidaţilor PNL.

*** Tot luni, la ÎCCJ este programat ultimul termen în dosarul în care secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, este judecat pentru trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii.

Pe 22 aprilie, judecătorii de la ÎCCJ au stabilit data de 27 mai drept ultimul termen în acest dosar.

Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 11 mai 2018, un complet de trei judecători de la Instanţa supremă l-a achitat pe Toni Greblă pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii.

DNA susţinea că, în perioada 2010 - 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiilor de senator (2010 - 2013) şi judecător la Curtea Constituţională (2013 - 2015), a pretins şi primit de la omul de afaceri Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 de euro. De asemenea, Greblă este acuzat că ar fi primit folosinţa gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648 lei; suma de 1.200 de lei; materiale electorale pentru campania privind alegerile parlamentare din 2012 pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973 lei.

Totodată, conform DNA, în perioada 2009 - 2015, Toni Greblă ar fi pretins şi primit, direct şi indirect, de la Mihai Prundianu, mai multe foloase necuvenite în cuantum total de 481.276 lei, din care: 360.269 lei reprezentând investiţii în curs consemnate în lista activelor unei societăţi comerciale (un tractor cu remorcă şi marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 de struţi, materiale de tip tâmplărie PVC şi alte materiale de construcţie pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din judeţul Gorj); 121.007 lei, reprezentând cheltuielile salariale pentru şase angajaţi, în perioada 2011 - 2015, pe firma Camera de Comerţ şi Industrie România - Japonia (care lucrau în realitate la o fermă din Buduhala - Teleşti).

*** Gala Premiilor UCIN are loc luni seara, la Sala Studio a Teatrului Naţional din Bucureşti, şi va reuni peste 500 de invitaţi - personalităţi, vedete şi oameni de cultură, de cinema şi de televiziune.

Filmele "Pororoca", în regia lui Constantin Popescu, "Moromeţii 2" - regia Stere Gulea şi "Touch me not" - regia Adina Pintilie sunt nominalizate pentru Marele Premiu şi Trofeul Uniunii Cineaştilor la cea de a 47-a ediţie a Galei Premiilor UCIN.

Printre filmele nominalizate la mai multe categorii se numără "Moromeţii 2", "Pororoca", "Charleston", "Moon Hotel Kabul", "Touch me not", "Lemonade", "Dragoste1. Câine", "Scurt circuit", "În pronunţare", "Povestea unui pierde-vară" sau "Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari", dar şi filmul "Soldaţii. Poveste din Ferentari" care primeşte premiul pentru cea mai bună prestaţie a unui actor neprofesionist.

Gala Premiilor UCIN 2019 este un eveniment organizat de Uniunea Cineaştilor din România în parteneriat cu Centrul Naţional al Cinematografiei, proiect finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

*** Liderii UE se reunesc marţi la Bruxelles pentru a discuta despre viitoarele nominalizări ale statelor membre la conducerea diferitelor instituţii europene.

Reuniunea are loc la doar două zile după încheierea alegerilor europarlamentare, care s-au desfăşurat în perioada 23 - 26 mai.

De altfel, reuniunea liderilor UE a fost anunţată pe 9 mai, la finalul Summitului informal al şefilor de stat sau de guvern din ţările membre ale Uniunii Europene, desfăşurat la Sibiu, în contextul mandatului României la preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului UE.

"Aş vrea să anunţ că, după alegerile europarlamentare, pe 28 mai, voi convoca o întâlnire cu toţi cei 28 de lideri UE, pentru a începe procesul de nominalizări. Intenţia mea este să parcurg alegerea şefilor instituţiilor UE într-o manieră cumpătată, rapidă şi eficientă", declara atunci preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. El spunea că aceste nominalizări trebuie să reflecte echilibrul geografic şi demografic, "astfel încât şi ţările mari şi ţările mai mici să fie reprezentate la cele mai înalte niveluri în UE".

El menţiona echilibrul de gen, dar şi cel politic şi anunţa că, în cazul în care nu va exista un consens, va alege votul. "Cel mai bine ar fi să ajungem la un context privind toate aceste decizii, dar trebuie să fim realişti. Nu mă voi sfii să supun deciziile la vot, dacă este prea greu de ajuns la un consens", puncta Tusk. Scopul acestor decizii, afirma preşedintele Consiliului European, este crearea de instituţii eficiente şi decizii rapide.

În perioada 23 - 26 mai, peste 400 de milioane de cetăţeni cu drept de vot din UE îşi aleg membrii viitorului Parlament European.

*** Deputaţii şi senatorii îşi reiau marţi activitatea în Parlament, după o perioadă în care au avut doar acţiuni în circumscripţiile electorale, având în vedere alegerile europarlamentare şi referendumul naţional.

Senatul are marţi programată o şedinţă a Biroului permanent, urmată de şedinţa în plen, iar Camera Deputaţilor - şedinţă de Birou permanent şi activitate în comisiile permanente.

*** Curtea Constituţională a României urmează să discute marţi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Actul normativ a fost transmis preşedintelui de către Parlament în vederea promulgării la data de 2 mai. Această lege a fost supusă controlului anterior de constituţionalitate, prin Decizia nr. 650/2018 Curtea Constituţională constatând neconstituţionalitatea unora dintre dispoziţiile sale.

"Însă, în procedura reexaminării legii - deschisă potrivit art. 147 alin. (2) din Constituţie - Parlamentul a adoptat legea criticată cu depăşirea limitelor fixate prin Decizia nr. 650/2018. Astfel, cu ocazia punerii în acord a unora dintre dispoziţiile legii, declarate neconstituţionale, cu Decizia nr. 650/2018, Parlamentul, pe de o parte, şi-a ignorat obligaţia constituţională de a pune în acord textele din legea criticată cu decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, aspect ce contravine dispoziţiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) şi alin. (4) din Constituţie, iar pe de altă parte în procedura punerii de acord nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalităţii, fiind astfel încălcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie. (...) În procedura reexaminării, Parlamentul a eliminat în integralitate modificarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, deşi neconstituţionalitatea viza doar fraza a doua a acestui articol. Pe de altă parte, eliminarea intervenţiei legislative asupra textului art. 35 alin. (1) din Codul penal echivalează cu încălcarea obligaţiei Parlamentului de a pune în acord acest text cu Decizia nr. 368/2017. Or, punerea în acord a legislaţiei penale cu deciziile instanţei constituţionale a reprezentat un aspect asumat public, atât pe plan intern, cât şi european, şi a constituit, aşa cum am arătat anterior, una dintre raţiunile iniţiativei legislative", se arată în sesizarea şefului statului.

*** Tot marţi ar urma să fie discutate la CCR şi sesizările USR şi PNL privind modificările aduse de Parlament Codului penal şi Codului de procedură penală.

Sesizările se referă la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, dar şi la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Uniunea Salvaţi România a anunţat că a depus, împreună cu PNL, două sesizări de neconstituţionalitate cu privire la proiectele de lege "prin care se aduc peste 300 de modificări nocive Codului penal şi Codului de procedură penală". USR consideră că toate aceste modificări vin în contradicţie nu doar cu statul de drept, şubrezind politica penală a României şi favorizând infractorii, dar şi cu Legea fundamentală.

*** De asemenea, Curtea Constituţională a României ar putea discuta marţi şi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru elaborarea şi actualizarea Strategiei naţionale pe termen lung "România 2040".

"Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea criticată contravine unor norme şi principii constituţionale", spunea şeful statului în sesizarea transmisă CCR. Preşedintele Iohannis susţinea că a fost încălcată competenţa primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Camera Deputaţilor.

"În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament", arată şeful statului în sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.

*** Până marţi, procurorii interesaţi îşi mai pot depune cererile de înscriere la concursul pentru funcţia de procuror şef al Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţiei (SIIJ), post care rămâne vacant după ce Gheorghe Stan a fost numit judecător la Curtea Constituţională.

Pe 15 mai, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat acest concurs. Pot candida procurorii care îndeplinesc următoarele condiţii: să nu fie sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă curtea de apel, o vechime în funcţia de procuror de cel puţin 18 ani, o bună pregătire profesională şi o conduită morală ireproşabilă.

Cererile de înscriere se pot depune până pe 28 mai şi vor fi însoţite de un CV, o declaraţie că procurorii înscrişi la concurs nu sunt şi nu au fost lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii, precum şi un proiect de management.

Pe 30 mai va fi afişată lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, iar în perioada 14 - 18 iunie sunt programate interviurile.

*** Miercuri, Curtea Constituţională a României urmează să discute sesizările USR cu privire la hotărârile prin care Senatul, respectiv Camera Deputaţilor i-a numit pe Cristian Deliorga şi Gheorghe Stan în funcţia de judecător la CCR.

Pe 14 mai, reprezentanţii USR anunţau că vor depune la CCR o contestaţie referitoare la numirea celor doi magistraţi în funcţia de judecător constituţional, motivele fiind ''unele pertinente". În privinţa lui Gheorghe Stan, actualul şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, USR reclamă în primul rând incompatibilitatea acestuia, dar şi lipsa de anvergură profesională. În ceea ce îl priveşte pe judecătorul Cristian Deliorga, USR a identificat, de asemenea, un motiv de incompatibilitate, generat de faptul că acesta nu şi-a depus demisia înainte de publicarea în Monitorul Oficial a numirii sale la CCR din partea Senatului.

*** Tot miercuri, CCR urmează să discute sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei.

Sesizarea de neconstituţionalitate a fost transmisă către CCR pe data de 1 aprilie.

De asemenea, miercuri, Curtea ar urma să ia în discuţie sesizarea şefului statului asupra Legii pentru modificarea articolului 9 alineatul (1) din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică şi pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului şi din administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Bacău în domeniul public al judeţului Bacău.

*** La Bucureşti, miercuri începe Bookfest.

Peste 400 de evenimente organizate de mai mult de 150 de expozanţi şi un milion de cărţi, dintre care 4.000 vor fi noutăţi editoriale, sunt atracţiile celei de a XIV-a ediţii a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, care va avea loc în perioada 29 mai - 2 iunie.

Un modul special - "Bookfest Junior" - va fi dedicat celor mici, aici urmând să fie serbată, pe 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului.

Marea Britanie este invitat de onoare al acestei ediţii a Bookfest.

Participarea Marii Britanii se va desfăşura sub motto-ul "Culture is GREAT" şi va prilejui publicului român întâlnirea cu 10 autori, în cadrul a peste 50 de evenimente, adresate atât iubitorilor de literatură, cât şi profesioniştilor cărţii sau celor mai mici dintre cititori. La stand, cei interesaţi vor putea găsi o bogată ofertă de carte în limba engleză, precum şi ediţii în limba română ale unor volume cunoscute semnate de autori britanici.

Bookfest este organizat de Asociaţia Editorilor din România, sub egida Federaţiei Editorilor din România, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi al Ambasadei Marii Britanii din Bucureşti.

La ediţiile internaţionale anterioare ţările invitate au fost: Spania, Ungaria, Franţa, ţările de limbă germană (Germania, Austria, Elveţia), Polonia, Cehia, Israel şi Suedia.

*** Până vineri pot fi depuse candidaturile pentru funcţia de procuror european din partea României.

Pe 15 mai, Ministerul Justiţiei a anunţat că prelungeşte până la 31 mai termenul până la care pot fi depuse aceste candidaturi: "Termenul de depunere a candidaturilor pentru procedura de selecţie a candidaţilor desemnaţi în numele României pentru funcţia de procuror european se prelungeşte până la data de 31 mai, ora 14,30", potrivit anunţului publicat pe pagina de internet a instituţiei.

Programarea candidaţilor ale căror dosare vor fi selectate în vederea susţinerii interviului în faţa comisiei de selecţie va fi publicată ulterior.

Potrivit MJ, poate fi desemnată candidat în numele României pentru funcţia de procuror european persoana care este cetăţean român, cu domiciliul în România; este procuror sau judecător cu o vechime în această calitate de minimum 15 ani; este procuror cu grad profesional de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau judecător cu grad profesional de curte de apel; are experienţă practică relevantă în sistemul judiciar românesc; cunoaşte la un nivel tehnic avansat limba engleză sau franceză (cunoaşterea la nivel avansat a unei a doua limbi de circulaţie internaţională reprezintă un avantaj).

În urma susţinerii interviului, comisia selectează trei candidaţi, care vor fi incluşi în lista pe care ministrul Justiţiei o va înainta Consiliului Uniunii Europene.

*** Papa Francisc începe vineri o vizită apostolică de trei zile în România. Aceasta are loc la distanţă de 20 de ani de la ultima vizită a unui Suveran Pontif în ţara noastră - Papa Ioan Paul al II-lea.

Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen Iohannis, îl vor întâmpina pe Papa Francisc vineri, la Aeroportul Internaţional "Henri Coandă". Ulterior, Suveranul Pontif se va deplasa cu un papamobil, produs de Dacia, către Palatul Cotroceni, unde va fi primit cu onoruri oficiale şi va fi trecută în revistă garda de onoare.

Şeful statului şi Papa Francisc vor avea convorbiri tete-a-tete, urmate de o întâlnire cu autorităţile, societatea civilă şi corpul diplomatic. Preşedintele Iohannis va susţine o alocuţiune, iar Suveranul Pontif un discurs.

În aceeaşi zi, Papa va avea o întâlnire cu Patriarhul BOR, Daniel, la Palatul Patriarhiei. În continuare, înaltul ierarh se va întâlni cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române.

Suveranul Pontif va merge şi la Catedrala Naţională, unde se vor prezenta alocuţiuni şi se vor interpreta cântări pascale, după ce se va spune rugăciunea "Tatăl Nostru". Apoi, Papa va participa la Sfânta Liturghie, la Catedrala Catolică "Sfântul Iosif", unde va rosti predica.

Sâmbătă, Papa Francisc va merge la Sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc, va vizita Catedrala "Sfânta Maria Regină" din Iaşi şi va participa la o întâlnire cu tineri şi familii la Palatul Culturii din Iaşi, unde va susţine un discurs, iar duminică Suveranul Pontif va participa la Divina Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi martiri greco-catolici la Câmpia Libertăţii din Blaj şi va avea o întâlnire cu comunitatea romă din localitate.

Vizita în România a Papei Francisc se va încheia pe 2 iunie cu ceremonia plecării oficiale de pe Aeroportul Internaţional Sibiu, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a soţiei acestuia.