Principalele boli cardiovasculare

Principalele boli cardiovasculare
Bolile inimii și ale vaselor de sânge – numite și boli cardiovasculare – includ numeroase probleme de sănătate, multe asociate cu procesul de îngroșare a pereților arteriali – formarea de depozite adipoase, sau ateroscleroză, și creșterea riscului de cheaguri de sânge. Bolile de sub umbrela denumirii de boli cardiovasculare includ boli ale vaselor de sânge sau care vizează structura sau funcția inimii, unele genetice, dar multe ce sunt rezultat al stilului de viață.

Multe forme de boli cardiovasculare pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viață sănătos.


Iată care sunt principalele patologii cardiovasculare:

Bolile coronariene sunt cea mai comună formă de boli cardiace, și apar când arterele care trimit sânge la inimă se îngroașă sau se rigidizează, fenomen cunoscut sub numele de ateroscleroză. Bolile cardiovasculare pot favoriza apariția atacului de cord, AVC-ului sau bolilor vasculare periferice.

Ateroscleroza este o boală care apare când se formează depuneri plachetare pe pereții arteriali. Aceste depuneri îngroașă arterele, ducând la rigidizarea lor și afectând fluxul sangvin. Dacă se formează cheaguri de sânge, fluxul sangvin poate fi blocat complet, cauzând atac de cord sau chiar AVC.

Factorii principali de risc sunt hipertensiunea, hipercolesterolemia, fumatul, alimentația nesănătoasă, sedentarismul, diabetul, vârsta înaintată, predispoziția genetică, dar și lipsa accesului la educație și servicii de sănătate, unii factori ce țin de starea mentală, bolile inflamatorii și de coagulare a sângelui.

Angina se manifestă printr-o durere în piept care apare când circulația sangvină la nivelul musculaturii inimii este restricționată. De obicei cauza este dată de faptul că arterele care alimentează inima cu sânge devin îngroșate și rigide. Durerea este de obicei produsă în urma activității fizice sau stresului și durează doar câteva minute, numit și atac de angină. 

Un atac de cord apare când fluxul sangvin dintr-o regiune a inimii este bocat de un cheag de sânge. Dacă acel cheag oprește complet fluxul sangvin, partea mușchiului inimii nealimentată cu sânge de artere va începe să moară. Numit și infarct miocardic, are drept cauză reducerea fluxului sangvin din cauza depunerilor de grăsime, colesterol sau alte substanțe, formând împreună plăci. Simptomele sunt durere sau presiune în piept, scurtarea respirației, dureri ca o „gheară” la nivelul pieptului, gât, spatelui, brațului sau umărului, slăbiciune, delir, greață.

Insuficiența cardiacă, numită uneori și insuficiență cardiacă congestivă, înseamnă că inima nu mai pompează sânge eficient. Inima continuă să își exercite funcția, dar sub necesarul de sânge și oxigen al organismului, care este neîndeplinit. Dacă nu este tratată, simptomele și gradul bolii se pot înrăutăți. Nu înseamnă că inima nu mai funcționează, dar pomparea este mai slabă, ceea ce duce la circulația mai lentă și creșterea presiunii din inimă.

Musculatura inimii slăbite tebuie să lucreze mai mult pentru a menține și îndeplini cerințele corpului, ceea ce duce la apariția oboselii. Simptomele sunt scurtarea respirației, dificultăți respiratorii la statul în șezut, umflarea picioarelor și a gleznelor, oboseală generală și slăbiciune.

Un AVC ischemic apare când vasul sangvin care hrănește creierul este blocat, de obicei din cauza unui cheag de  sânge. Când o regiune a creierului nu este alimentată cu sânge, neronii încep să moară, ceea ce duce la incapacitatea pacientului de a exercita funcții ca mersul sau vorbitul. Un atac ischemic tranzitoriu, numit și mini-atac cerebral, este similar cu AVC-ul ischemic, dar fluxul sangvin la creier este doar temporar împiedicat (câteva minute sau ore), restabilindu-se de la sine – simptomele trec complet în 24 de ore. Este de asemenea periculos, putând prezice un viitor AVC. Un AVC hemoragic apare când un vas de sânge din creier se rupe, de obicei din cauza hipertensiunii netratate. Unele efecte ale AVC-ului sunt permanente dacă prea multe celule neuronale mor din cauza lipsei de sânge. În timp ce acele celule care mor nu sunt înlocuite de altele noi, celulele care sunt doar lezate se pot vindeca singure în timp, ceea ce duce la îmbunătățirea și restabilire anumitor funcții ale organismului.

Factorii de risc includ: hipertensiune, fibrilații atriale, hipercolesterolemie, fumat, alimentație nesănătoasă, sedentarism, diabet, vârsta înaintată.

Semnele care indică un AVC sunt slăbirea forței musculare a unui membru, cu furnicături sau amorțeli, dificultăți de vorbire, de articulare a cuvintelor și delir, o eventuală asimetrie a musculaturii feței bruscă (la nivelul gurii, unui ochi etc.), durere de cap. AVC-ul este o urgență medicală!

Bolile arteriale periferice sunt boli ale arterelor care alimentează membrele inferioare, având drept cauze fumatul, diabetul, hipertensiunea, ateroscleroza, hipercolesterolemia, alimentația nesănătoasă.

Pot cauza crampe dureroase la nivelul piciorului, care se înrăutățesc când persoana afectată merge și se ameliorează în repaus, reducerea părului de pe picior, slăbiciune și amorțeală în picior, ulcer persistent la picior.

Aritmia este caracterizată de ritmul anormal al inimii. Inima poate bate prea lent, prea rapid sau neregulat. Bradicardia este cât ritmul este mai scăzut de 60 bătăi/minut, tahicardia este când inima are mai mult de 100 bătăi/minut. Aritmia poate afecta funcționalitatea inimii, inima poate să nu pompeze suficient sânge pentru a satisface cerințele organismului.

Anevrismul și disecție de aortă reprezintă dilatarea, respectiv ruptura de aortă. Factorii de risc includ: vârsta înaintată, hipertensiunea netratată, sindromul Marfan, boli cardiace congenitale, sifilis, alte boli infecțioase sau inflamatorii. Deși de cele mai multe ori nu apar simptome, în unele cazuri apare durerea abdominală, lombară sau în zona rinichilor, fiind necesar un consult de specialitate.

Tromboza venoasă profundă și embolismul pulmonar apar când cheaguri de sânge de la venele picioarelor se pot desprinde și se pot deplasa la inimă sau plămâni. Factorii de risc care favorizează desprinderea cheagurilor de sânge includ intervențiile chirurgicale, obezitatea, episoade anteriare de tromboză venoasă, nașterea recentă, utilizarea de contraceptive orale și terapie de substituție hormonală, perioade lungi de imobilitate, de exemplu în timpul căltoriilor, nivel ridicat de homocisteină în sânge.

Boala cardiacă reumatismală afectează musculatura inimii  și valvele cardice din cauza febrei reumatice, produsă de streptococi. Principalele simptome sunt febră, dureri de inimă, slăbiciune, dificultăți respiratorii etc.

Bolile cardiovasculare congenitale sunt o categorie de boli cadiovasculare caracterizate de dezvoltarea unor probleme în timpul vieții intrauterine. Se pot diagnostica în timpul sarcinii, la naștere, iar altele sunt identificate abia la vârsta adultă. Unele cauze sunt: anomalii cromozomiale, infecții virale materne în primul trimestru de sarcină, consumul de alcool și medicamente de către mamă în timpul sarcinii și unele medicamente ca Warfarina, unele deficite nutritive pe durata sarcinii, cosangvinitate (relații apropiate de sânge între părinți).

Cardiomiopatia este o boală progresivă care se caracterizează prin modificarea structurii inimii. Afectează activitatea normală a inimii și limitează abilitatea acesteia de a pompa sânge eficient, și de multe ori duce la boli cardiace ca aritmii sau insuficiență cardiacă.

Bolile valvulare cardiace
apar când: valvele cardiace nu se deschid corespunzător și nu permit un flux normal de sânge (problemă numită stenoză) sau când nu se închid corespunzător și permit pierderi de sânge, problemă ce se numeste insuficiență mitrală sau regurgitare.

Alte boli cardiovasculare: tumori cardiace, tumori vasculare ale creierului, boli ale căptușelii interioare a inimii etc.

Factori de risc ce pot afecta sănătatea inimii și a sistemului vaselor sangvine: hipertensiunea, fumatul, inflamații, medicamente, diabetul, sedentarismul, supraponderalitatea/obezitatea, istoricul familial de boli cardiovasculare, dietă nesănătoasă, traume, toxine, alcool etc.

Majoritatea afecțiunilor cardiovasculare pot fi prevenite, riscul putând fi redus prin adoptarea unor strategii de sănătate ca:
  • reducerea sodiumului alimentar;
  • consumul de fructe și legume proaspete și limitarea aportului de grăsimi saturate;
  • adoptarea unui stil de viață activ – efectuarea exercițiilor fizice de cel puțin 3-5 ori pe săptămână pentru minimum 30 min/zi;
  • renunțarea la fumat;
  • controlarea glicemiei, colesterolului și a tensiunii;
  • menținerea unei greutăți normale;
  • reducerea și gestionarea stresului etc.

Data actualizare: 23-11-2017 | creare: 23-11-2017 | Vizite: 351

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Băuturile îndulcite, asociate cu un risc mai mare de boli de inimă
  • Ciocolata poate scădea riscul cardiovascular
  • Vitamina C - asociată cu reducerea riscului de boli cardiovasculare și moarte prematură
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum
    Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK