Programarea preconcepțională: Părinți bine nutriți, copii mai sănătoși

Odată cu vestea sarcinii, femeile în special acordă o atenție deosebită alimentelor pe care le consumă, activităților fizice pe care le desfășoară, suplimentării prenatale cu vitamine și minerale, iau decizii incisive cu privire la renunțarea la fumat și aportul de alcool, respectiv la statusul ponderal și alte posibile afecțiuni preexistente.

Medicina modernă însă subliniază importanța sănătății viitorilor părinți și a pregătirii lor din punct de vedere nutrițional înainte de concepere ca determinant al sănătății viitorului copil și adult, o așa-zisă „fereastră de oportunitate” în care se poate interveni pentru a corecta neajunsurile organismului matern și patern deopotrivă și a-i oferi un START optim în viață. (1)

Prevenția obezității începe înainte de concepție
Planificarea sarcinii atrage după sine optimizarea alimentației și a stilului de viață în vederea dobândirii unei stări de sănătate optime a femeilor care intenționează să devină mame și care să permită instalarea, respectiv evoluția unei sarcini fiziologice și aducerea pe lume a unui nou-născut și viitor adult sănătos, protejat de povara bolilor cronice non-transmisibile. Recomandarea se extinde în prezent și viitorilor tați, dar mai ales vizează îmbunătățirea stării de sănătate a generațiilor următoare inclusiv, deoarece „moștenirea” defectelor genetice influențate de stilul de viață nu afectează doar fătul, ci și urmașii acestuia. Astfel, responsabilitatea viitorilor părinți este cu atât mai mare și mai însemnată.

Momentul potrivit pentru concepția unui copil – criterii specifice

Factori de risc preconcepționali

Sănătatea urmașilor nu poate fi compromisă doar atunci când mama fumează pe durata sarcinii sau consumă băuturi alcoolice, ci ea este presetată chiar înainte de concepție sub acțiunea unor factori preconcepționali dietetici. (2)

Probabilitatea ca expunerea să onducă la apariția efectelor negative depinde de:

• temporizarea expunerii la factorii de risc preconcepționali (expunerea în anumite perioade critice ale procesului de reproducere, în perioade fiziologice vulnerabile ale organismului matern) sau
• de durata și/sau gradul de expunere la acești factori (efecte cumulative sau manifeste la distanță de la expunerea inițială).

Intervalul de 2-3 luni înainte și după concepție este o perioadă critică de optimizare a funcției gameților și a dezvoltării precoce placentare, perioadă în care suplimentarea cu acid folic de exemplu poate reduce riscul de defect de tub neural până la 70%. Ratarea acestei oportunități crește astfel riscul atât pentru produsul de concepție cât și pentru organismul matern.

Acidul folic în sarcină
Alte beneficii ale suplimentării cu acid folic în perioada preconcepțională includ reducerea riscului de preeclampsie, avort spontan, greutate mică la naștere, greutate mică pentru vârsta gestațională, nașterea unui făt mort, moarte neonatală și tulburări din spectrul autist.

Suplimentele de multivitamine administrate preconcepțional pot influența pozitiv evoluția sarcinii
Consecințele deficienței de fier materno-fetale de asemenea se încadrează în modelul perioadei critice, deoarece suplimentarea după un anumit interval de timp nu poate contracara/repara „daunele” deficitului, cum ar fi anomaliile structurale cerebrale care apar ca urmare a carenței de fier.

Un nou studiu cercetează legătura între aportul prenatal de fier și riscul de autism la copil
Același model îl urmează și deficiența preconcepțională de zinc care poate compromite dezvoltarea placentei și închiderea tubului neural.

Deficiența de zinc poate afecta în mod negativ fertilitatea
Coinciderea unei sarcini la vârsta adolescenței, o perioadă vulnerabilă caracterizată printr-o concureță pentru resurse între organismul viitoarei mame și al produsul de concepție, ambele reprezentând etape importante de creștere și dezvoltare, cu nevoi însemnate de micronutrienți și rezerve insuficiente pentru susținerea amândurora sau care nu au avut ocazia să se constituie din cauza vârstei materne mici. Prevenirea sarcinilor la această vârstă, dar și consilierea și intervenția nutrițională precoce în cazul în care sarcina nu este oprită din evoluție sunt esențiale în contextul în care începând cu anul 2010, România se află pe primul loc în Europa, cu cel mai mare procent de mame tinere sub 20 de ani (10,6%). (3) Comportamente nesănătoase precum fumatul, consumul de alcool, droguri, tulburările de comportament alimentar și alimentația deficitară în general sunt consolidate de asemenea la vârsta adolescenței.

O altă perioadă fiziologică vulnerabilă o constituie și instalarea unei noi sarcini imediat după o naștere, când depozitele minerale și vitaminice nu au beneficiat de suficient timp pentru a fi refăcute după perioada postnatală și/sau alăptare. (1)

Riscuri din preconcepție
Un posibil mecanism al efectelor transgenerționale ar putea fi reprezentate de moștenirea epigenetică, mai exact de interacțiunea dintre factorii genetici materni și paterni, epigenetici și de mediu.

Efectele pe termen lung ale nutriției precare a mamei și ale obezității materne

Dieta și nutriția mamei înante de instalarea unei sarcini influențează riscul matern și perinatal atât prin intermediul statusului ponderal apreciat cu ajutorul indicelui de masă corporală cât și din prisma factorilor nutriționali, a deficitelor de micronutrienți inclusiv.

În țările sub- și mediu dezvoltate din punct de vedere socioeconomic, deși subnutriția la adolescente și femeile de vârstă fertilă s-au diminuat, deficiențele  dietetice – de vitamina A, fier, iod, zinc și calciu – rămân prevalente. În timp ce în țările dezvoltate din punct de vedere socioeconomic, dieta bogată în produse hiperprocesate din carne, zaharuri rafinate și grăsimi industriale, le predispune pe viitoarele mame unor carențe de micronutrienți importante, inclusiv de magneziu, iod, calciu și vitamina D.


De asemenea, studiile de cohortă au evidențiat faptul că o dietă caracterizată printr-un aport crescut de fructe, legume, leguminoase, nuci și pește, respectiv un consum redus de carne procesată, adoptată cu cel puțin 3 ani înaintea concepției a fost asociată cu reducerea riscului de diabet gestațional, ale stărilor de hipertensiune în sarcină și a nașterilor înainte de termen.

În majoritatea țărilor, indiferent de statusul socioeconomic, până la 50% dintre femei prezintă suprapondere sau obezitate înainte de a rămâne însărcinate ceea ce poate afecta procesul de concepție și poate constitui un risc însemnat de complicații materne și perinatale: inabilitatea de a concepe, complicații pe durata sarcinii (preeclampsie, diabet gestațional) și la naștere (macrosomie), anomalii congenitale, nașterea unui făt mort, greutate mică la naștere, dificultăți la alăptare și implicit, decesul mamei.

Deși efectele pierderii în greutate preconcepțională urmează a fi stabilite prin studii clinice ulterioare, o reducere cu 10% a indicelui de masă corporală înainte de concepere a fost asociată cu diminuarea riscului de preeclampsie, diabet gestațional, naștere prematură, macrosomie și de nașterea unui făt mort [reducerea statistică a riscului are și semnificație clinică].

Intervenția bariatrică cu doi ani înainte de concepție ar putea și ea să favorizeze reducerea riscului de diabet gestațional, de stări hipertensive în sarcină și de greutate mai mare pentru vârsta gestațională a fătului.

Femeile care doresc să își reducă greutatea corporală preconcepțională trebuie să acorde o atenție deosebită gradului de restricție calorică impus, care implică inevitabil și restricționarea aportului de micronutrienți. Prin urmare, suplimentarea preconcepțională și nu doar prenatală pentru reconstituirea depozitelor de vitamine și minerale este obligatorie pentru a asigura creșterea și dezvoltarea optime ale fătului și evoluția sarcinii cu riscuri minime pentru sănătatea fătului și a mamei deopotrivă.

Creșterea gradului de activitate fizică înainte de concepție a fost și el ascoiat diminuării ricului de diabet gestațional și preeclampsie, inclusiv mersul pe jos în pas vioi cel puțin 4 ore per săptămână.

Efectele negative cumulative ale nutriției suboptime și ale obezității paterne

În mod tradițional factorii de risc preconcepționali sunt considerați factori materni – subnutriția sau supragreutatea, expunerea la anumite toxice precum fumatul, alcoolul, excesul de cofeină, deficitele micronutriente, stresul. Deși în perioada preconcepțională nu se poate vorbi în mod strict de implicarea taților, cum este în cazul concepției când tatăl contribuie în proporție de 50% cu material genetic, tot mai multe dovezi susțin beneficiile optimizării stilului de viață patern asupra stării de sănătate a urmașilor.

Cu toate că legătura dintre dieta maternă și efectele pe termen lung asupra sănătății urmașilor este mult mai bine înțelească și cunoscută, datele cu privire la asocierea cu dieta și stilul de viață ale tatălui, calitatea spermei și starea de sănătate a viitoarelor generații sunt limitate în prezent și se rezumă la:
relația dintre valoarea crescută a indicelui de masă corporală și reducerea motilității spermatozoizilor, incidența mare a anomaliilor spermei, concentrații mai mari ale speciilor de reactive de oxigen la nivelul spermei, testosteron seric redus și concentrații crescute de estradiol,
asocierea dintre dieta de tip vestic densă în calorii, hiperzaharată, concentrată în grăsimi, bogată în alimente hiperprocesate și reducerea motilității spermatozoizilor și alte anomalii morfologice.

În studii preclinice s-a constatat că obezitatea paternă ca urmare a unei alimentații dense în grăsimi nu doar că poate afecta procesul reproductiv, dar alterează și mediul uterin matern și influențează negativ toleranța la glucoză, adipozitatea și presiunea arterială a urmașilor în viața adultă. (4)

Preconcepția pentru bărbați

Știai că..

• tații sau bunicii expuși fie la supranutriție sau restricție de alimente între 9 și 12 ani ar putea predetermina urmașilor reducerea speranței de viață;
• urmașii de sex feminin ai mamelor și bunicilor expuse la restricție de alimente sau supranutriție între 9 și 12 ani prezintă o longevitate redusă;
• nutriția mamei pe durata copilăriei poate influența riscul de boli cardiovasculare, de diabet tip 2 și hipertensiune arterială al urmașilor, în viața lor adultă și probabil această asociere acoperă o paletă mult mai vastă de afecțiuni cronice;
• nutriția bunicii pe durata sarcinii poate influența nutriția intrauterină a mamei care la rândul ei poate influența greutatea la naștere a nepoților. (5), (6)

În loc de concluzie..

Identificarea precoce a părinților care plănuiesc să conceapă un copil și consilierea cu privire la renunțarea la alcool, fumat, gestionarea stresului, creșterea gradului de activitate fizică, optimizarea greutății și compoziției corporale, respectiv îmbunătățirea statusului nutrițional prin dietă, devin esențiale pentru a reduce povara bolilor cronice netransmisibile la viitoarele generații.

Intervențiile vizează ameliorarea atât a denutriției, cât și a supranutriției prin exces caloric, însoțită sau nu de deficiențe de micronutrienți și care au ca punct comun creșterea calității dietei prin majorarea aportului de fructe și legume inclusiv, adaptate în funcție de statusul socioeconomic, gradul de școlarizare, venit etc., la femei și bărbați deopotrivă.

Astfel modelul de acțiune în faza preconcepțională trebuie aplicat la nivel populațional și începe cu:

• perioada copilăriei și a adolescenței, când au loc achizițiile comportamentelor alimentare și de stil de viață sanogene; aceată categorie de vârstă trebuie încurajată să ia deciziile din prezent, ținând cont și de posibilele consecințe ale acțiunilor lor pe termen lung.
• și vizează adulții fără o intenție imediată de a concepe care își consolidează comportamentele sănătoase sau le corectează în vederea dobândirii și menținerii sănătății preconcepționale mai ales la femeile de vârstă fertilă, indiferent de momentul în care vor decide că își doresc un copil. În paralel se recomandă practicarea contracepției, în special în cadrul grupurilor vulnerabile socioeconomic [în 2015 de exemplu, 225 de milioane de femei din întreaga lume nu au beneficiat de acces la contracepție, rezultând 74 milioane de sarcini neplanificate, sănătate deficitară și peste 500.00 de decese materne]. (7)
• adulții cu intenția de a deveni părinți asupra cărora se acționează mult mai agresiv, tot aceștia fiind cei mai dispuși la modificarea comportamentelor pro-risc ale stilului de viață. Și anume: adoptarea unei diete dense în nutrienți, creșterea calității alimentelor și a gradului de activitate fizică în vederea echilibrării ponderale și a compoziției corporale, renunțarea la fumat, limitarea și/sau întreruperea consumului de alcool, managementul stresului, un bun control al afecțiunilor preexistente etc.
• și nu în cele din urmă, se adresează adulților cu intenția de a deveni părinți pentru a doua, a treia.. dată, care ar trebuie să beneficieze de consiliere preconcepțională personalizată din partea cadrelor medicale, dar mai ales di prima experiențelor sarcinii/sarcinilor anterioare. În continuare intervențiile vizează în special optimizarea comportamentelor dietetice ale mamei, creșterea calității nutriționale a dietei și reducerea greutății postnatale (dupa ultima sarcină). Se consideră că pregătirea unei viitoare sarcini începe imediat după ultima naștere. (8)

Momentul potrivit concepției unui copil – alegerea momentului