Prolapsul valvei mitrale

Autor: ROmedic

Prolapsul valvei mitrale

Prolapsul valvei mitrale (PVM) este un sindrom realizat de patrunderea valvei mitrale (o parte dintr-o valva, toata valva sau ambele valve) in atriul stang in sistola. Patrunderea este datorata panzei valvulare in exces sau/si slabirea aparatului de sustinere subvalvular. Se poate insoti de insuficienta mitrala.

 

Prolapsul de valva mitrala este cunoscuta si sub alte denumiri, dar mai putin folosite astazi: sindrom Barlow (dupa numele autorului care a descris boala), sindromul clic-suflu telesistolic, sindromul valvei mitrale balonate, valva mitrala in parasuta, sindromul clic telesistolic, etc.

 

Cauze

Prolapsul valvei mitrale a creat multe controverse privind diagnosticul, semnificatia si tratamentul. Acest fenomen a fost posibil datorita faptului ca din punct de vedere anatomic anomalia valvei mitrale variaza de la forme usoare pana la forme severe, iar simptomatologia de multe ori nu are relatie cu severitatea bolii.

 

Etiologia prolapsului de valva mitrala poate fi primara, unde leziunea principala este degenerarea mixomatoasa ce afecteaza valvele, inelul si cordajele in grade variabile si secundara, intalnita in numeroase afectiuni: defectul septal atrial, cardiopatia ischemica, cardiomiopatia ischemica, miocardite, boli de colagen, anomalia Ebstein, sindromul Marfan, sindromul Ehlers-Danlos, rinichi polichistic, etc.



Semne si simptome

Prolapsul de valva mitrala apare mai frecvent la femei (71%), iar varsta cea mai afectata este intre 20 si 30 ani.


Majoritatea bolnavilor cu prolaps de valva mitrala (formele usoare si moderate) au simptome nelegate de boala, ci de disfunctia sistemului nervos autonom. Astfel, bolnavii pot avea simptome cum ar fi: palpitatii, oboseala, ameteli, stare de anxietate, precordalgii, hipotensiune arteriala, astenie.

 

Palpitatiile pot fi produse de tulburari de ritm atriale sau ventriculare, iar durerile precordiale sunt de cele mai multe ori atipice, dar in rare situatii pot avea caracteristicile obisnuite ale crizelor de angina pectorala. Angina este probabil produsa prin ischemia muschilor papilari. Este posibil de asemenea ca la pacientii dupa 40-50 de ani prolapsul valvei mitrale sa coexiste cu leziuni coronariene stenozante. Exista si o categorie de bolnavi cu prolapsul valvei mitrale asimptomatici.

 

Dispneea este asociata secundar insuficientei mitrale.

Unii bolnavi pot face sincope prin tulburari de ritm ventriculare, iar in formele severe au fost descrise si morti subite.

 

Mai rar bolnavii fac accidente vasculare sub forma atacurilor ischemice tranzitorii prin microembolii pornite din atriul stang. Aceste manifestari se pot intalni la bolnavii cu prolaps si insuficienta mitrala semnificativa. Bolnavii cu prolaps pot dezvolta tablouri clinice grave de insuficienta mitrala acuta, produsa prin ruptura de cordaje sau prin remanieri valvulare provocate de endocardita infectioasa.



Explorari paraclinice

Electrocardiograma poate fi normala, dar pot aparea modificari ale undei T, intervalului QT si tulburari de ritm.

 

Undele T pot fi plate sau negative in derivatiile inferioare si laterale, iar intervalul Q-T poate fi alungit. Aceste modificari sunt produse de ischemia muschiului papilar posterior sau al segmentului de perete adiacent si sunt exagerate la efort.

Tulburarile de ritm au un spectru foarte larg. Unele sunt de mica importanta, dar altele pun viata bolnavului in pericol, ca tahicardiile paroxistice supraventriculare, tahicardiile ventriculare recurente refractare la tratament si chiar fibrilatia ventriculara.

 

Examenul radiologic este normal, cu exceptia cazurilor cu insuficienta mitrala importanta.

 

Ecocardiograma – reprzinta examenul cel mai important in stabilirea diagnosticului.



Evolutie si complicatii

Majoritatea bolnavilor cu prolaps de valva mitrala au o forma usoara si medie la care insuficienta mitrala este nesemnificativa; acestia pot fi de orice varsta, dar mai ales femei intre 30-40 ani. Urmarirea pe o perioada de 10-20 ani arata ca aproximativ 85% din acesti bolnavi nu au complicatii.

 

Bolnavii cu prolaps de valva mitrala pot face urmatoarele complicatii: insuficienta mitrala acuta, endocardita infectioasa, tulburari grave de ritm, moarte subita, trombembolii.

 

Progresia insuficientei mitrale se poate face treptat de la forma usoara la forma severa, sau relativ rapid. Varsta medie la care apar simptomele de insuficienta mitrala severa este de 50 ani. Progresia insuficientei mitrale este legata de combinarea mai multor factori ca dilatarea inelului valvular, elongarea cordajelor tendinoase sau ruptura de cordaje.

 

Endocardita infectioasa este o complicatie redutabila si este legata de modificarile antomice si hemodinamice ale insuficientei mitrale. Tromboemboliile nu sunt prea frecvente si sunt formate din trombi plachetari formati datorita modificarilor endoteliului de pe suprafata valvulara, mai ales la jonctiunea valvei cu peretele atrial stang.

 

Moartea subita apare cam la 1-2% din bolnavii cu prolapsul valvei mitrale.

 

Bolnavii care au risc mai mare de a face complicatii sunt cei cu prolapsul valvei mitrale cu valve ingrosate, cu insuficienta mitrala prezenta si marire de cavitati stangi. In general complicatiile cresc cu varsta si sunt mai frecvente la barbati.



Tratament

Tratamentul prolapsului valvei mitrale se face in functie de grupa de risc in care se incadreaza bolnavul si in functie de simptomatologia individuala. Bolnavii asimptomatici din grupa cu risc mic, fara modificari si fara tulburari de ritm, vor fi tratati (daca au anxietate) cu anxiolitice si vor fi examinati la 2-3 ani. Bolnavii cu insuficienta mitrala sunt urmariti anual.

 

La bolnavii cu extrasistolie ventriculara se va folosi propanolol 40-60 mg/zi sau un alt tip de betablocant, iar cei care fac tulburari de ritm paroxistice supraventriculare sau ventriculare vor fi tratati cu antiaritmice corespunzatoare.

 

Profilaxia endocarditei infectioase trebuie recomandata la bolnavii cu prolaps de valva mitrala si insuficienta mitrala.

Tratamentul cu anticoagulante este rezervat numai bolnavilor cu prolaps de valva mitrala care au avut un accident embolic in antecedente.

 

Bolnavii cu prolaps de valva mitrala si insuficienta mitrala care dezvolta insuficienta cardiaca clasa functionala III au indicatie pentru tratamentul chirurgical. Vor fi operati si bolnavii la care insuficienta mitrala se agraveaza rapid sau cei cu endocardita infectioasa care se agraveaza hemodinamic, chiar daca tratamentul antiinfectios nu s-a terminat. Tratamentul chirurgical va consta in primul rand in interventii de reconstructie valvulara si, numai daca reconstructia valvulara nu este posibila, se va inlocui valva mitrala cu o valva artificiala.


Data actualizare: 05-11-2013 | creare: 27-01-2009 | Vizite: 41811

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • BioSport Earbuds – căștile care îți monitorizează inima
  • 5 obiceiuri pentru o inimă sănătoasă
  • Dispozitivul electric pentru îmbunătățirea funcției cardiace
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK