Psihologii avertizeaza intr-un studiu: mai bine suferi in tacere decat sa-ti afisezi ostentativ durerea

Un studiu efectuat in SUA asupra a peste 2.000 de persoane care au fost traumatizate de atacurile de la 11 septembrie 2001, extins ulterior la studentii care au asistat la macelul de la Virginia Tech University, si publicat in numarul din iunie al revistei "Journal of consulting and clinical psychology" a demonstrat ca a suferi in tacere aduce adesea mai multe beneficii decat a-ti afisa ostentativ propria durere.
Una din anecdotele cele mai stranii din istoria militara priveste batalia de la Waterloo. O salva de tun franceza a explodat la mica distanta de Lordul Uxbridge si Ducele de Wellington, care observau spectacolul cavaleriei engleze in urmarirea maresalului Ney, care se retragea. Cand fumul s-a ridicat, Uxbridge i-a spus comandantului sau: "Pentru Dumnezeu, mi-am pierdut un picior". Wellington s-a uitat la ciotul insangerat din scara seii si a raspuns: "By God, sir... ma tem ca da", relateaza ziarul La Stampa.
Acest episod este adesea citat pentru a confirma acea atitudine tipic britanica ce permite sa nu acorzi o importanta excesiva lucrurilor si sa nu le afisezi ostentativ. "Never complain and never explain" /niciodata sa nu te lamentezi si niciodata sa nu dai explicatii/ este un motto care s-a aflat la baza istoriei imperiale britanice si care caracterizeaza si astazi comportamentul familiei regale, pe langa cel al oricarui gentleman autentic.
Pana acum se credea ca "a tine totul in tine" nu ar fi chiar terapia justa pentru a depasi un eveniment negativ si ca acest exces de atitudine rezervata ar face din englezi un popor chinuit si nefericit, care nu vorbeste de propriile traume, preferand sa le inece in numeroase halbe cu bere.
O cercetare indelungata si articulata, efectuata de psihologul Mark Seery si publicata in numarul din iunie al revistei "Journal of consulting and clinical psychology" a demonstrat ca a suferi in tacere aduce adesea mai multe beneficii decat a-ti afisa ostentativ propria durere. Profesorul Seery si-a efectuat ancheta in SUA, interogand peste 2.000 de persoane care au fost traumatizate de atacurile de la 11 septembrie 2001, iar ulterior a extins cercetarea la studentii care au asistat la macelul de la Virginia Tech University, consultandu-i in mai multe randuri, timp de luni de zile.
"Pe baza culturii populare si a practicii medicale, cel care a fost victima unei traume este continuu invitat sa vorbeasca despre ea, cu asistentii sociali, cu parintii si cu prietenii, ca si cum ar fi singurul mod de a se elibera. Cercetarea noastra a descoperit, in schimb, ca nu este nimic rau in a suferi in tacere. Foarte multe persoane care si-au inchis propriile traume in sine, fara a vorbi niciodata despre ele, s-au dovedit ulterior a fi mai sanatoase mintal si fizic decat cele care s-au descarcat", a afirmat Seery.
Psihologul a precizat ca ancheta sa si cea a colaboratorilor sai nu se doreste o invitatie adresata celor care au fost victime ale unui eveniment negativ, de a nu vorbi despre el. Fiecare trebuie sa fie liber sa adopte comportamentul pe care il crede de cuviinta, tocmai pentru ca fiecare persoana reactioneaza diferit la evenimente. Cei care nu isi exteriorizeaza propria stare de spirit, recurgand eventual la ajutorul unui psihiatru, nu trebuie sa se simta vinovati, deoarece a face acest lucru nu solutioneaza lucrurile si in multe cazuri se poate dovedi contraproductiv.
Cu siguranta asa stau lucrurile intr-o batalie, iar in academiile britanice ofiterii sunt invatati "sa-si puna lacat la gura" chiar si in fata celor mai mari dezastre si sa le minimalizeze. Atunci cand in lupta de la Jutland, in 1916, doua crucisatoare ale Majestatii Sale au explodat sub salvele de tun germane si s-au scufundat, amiralul David Beatty i s-a adresat ofiterului secund comentand pur si simplu: "Se pare ca astazi ceva nu este in regula cu navele noastre".
Reprimarea sentimentelor nu este o trasatura exclusiv a britanicilor. Si pentru cultura japoneza ascunderea durerii este importanta. Acest lucru explica incredibilul anunt pe care imparatul Hirohito l-a facut la radio, la 15 august 1945, la cateva ore dupa tragedia de proportii declansata de lansarea bombei atomice asupra Hiroshimei: "Situatia razboiului a evoluat nu neaparat in favoarea Japoniei", le-a spus el supusilor sai stupefiati.