Puncţia biopsie renală

©

Autor:

Tehnica

Pentru a realiza această procedură în condiţii de calitate maximă, atât pentru pacient cât şi pentru medicul curant, este necesar a fi cunoscută cât mai bine anatomia rinichiului. Acesta este un organ situat retroperitoneal, de o parte şi de alta a liniei mediene ale corpului. Culoare acestuia este roşie brună şi se modifică în cazuri patologice; consistenţa este fermă, însă, în urma traumatismelor rupturile apar frecvent datorită faptului că parenchimul este friabil. Rinichii au formă de bob de fasole şi prezintă o faţă anterioară convexă, o faţă posterioară plană, o extremitate superioară şi inferioară rotunjită, o margine laterală convexă şi o margine medială unde întâlnim hilul renal format din: artera renală, vena renală şi nervul renal.
Ca şi situare, aceştia se găsesc în fosa lombo-diafragmatică în profunzimea abdomenului. Fosa lombo-diafragmatică prezintă o porţiune lombară şi alta diafragmatică, separarea celor 2 porţiuni fiind dată de inserţia lombară a diafragmei. Faţa posterioară a celor 2 rinichi vine în raport cu coasta a XII-a şi ligamentul arcuat lateral. Faţa anterioară este traversată de mezocolonul transvers, marginea laterală are raport pentru rinichiul drept cu faţa viscerală a ficatului şi colonul ascendent, iar pentru rinichiul stâng cu faţa renală a splinei şi colonul descendent.

În vederea executării puncţiei biopsie renale, pacientul trebuie să semneze consimţământul informat (în prealabil acestuia trebuie să i se explice tehnica, riscurile şi beneficiile implicate de procedură) . De asemenea, pacientul trebuie întrebat de medicaţia de fond administrată, recomandându-se evitarea aspirinei şi a anticoagulantelor timp de 1-2 săptămâni anterior procedurii.
Înainte de realizarea procedurii se prelevă probe de urină pentru a exclude o patologie ce ar creşte riscul biopsiei.
Puncţia biopsie renală se realizează în cadrul unei unităţi spitaliceşti cu toate dotările necesare; în timpul procedurii pacientul poate suferi o uşoară sedare; local se realizează anestezie, înaintea introducerii acului. Poziţia pacientului în vederea executării procedurii va fi aceea de decubit ventral (întins pe burtă), iar pacienţii ce au rinichi transplantaţi se poziţionează în decubit dorsal. Se marchează locul de intrare a acului de puncţie, se antiseptizează zona cu betadină sau alcool iodat şi se injectează anestezicul local.

Pentru puncţia biopsie renală percutanată, se utilizează un echipament cu ultrasunete sau raze X în vederea localizării rinichiului anterior realizării procedurii. Pacientul este rugat să îşi ţină respiraţia în timpul realizării manevrei ce durează aproximativ 30 de secunde sau, câteodată mai mult atunci când se are în vedere prelevarea de mai multe fragmente bioptice. Întreaga procedură durează aproximativ 1 oră incluzând timpul necesar localizării rinichilor, antiseptizarea locului de realizarea a biopsiei renale, injectarea anestezicului local şi prelevarea ţesutului bioptic.
După procedură pacienţilor li se recomandă repaus la pat în cadrul spitalului, în decubit dorsal pentru câteva ore. În această perioadă, personalul va monitoriza tensiunea arterială, frecvenţa cardiacă şi va preleva probe de sânge pentru a identifica o eventuală hemoragie (scăderea hemoglobinei, a hematocritului) . În situaţii particulare când sângerarea nu se opreşte de la sine, transfuzia de sânge poate fi necesară în vederea înlocuirii pierderilor sanguine.

Majoritatea pacienţilor părăsesc spitalul în aceeaşi zi
. Se poate observa o eventuală hematurie în următoarele 24 de ore după procedură. O complicaţie rară a puncţiei biopsiei renale este infecţia.

Data actualizare: 12-03-2013 | creare: 27-07-2012 | Vizite: 30640
Bibliografie
1. Reisman L, Dikman S, Churg J, Kupfer S. Renal biopsy: why and when. Mt Sinai J Med. 1996 May-Sep;63(3-4):178-90. [Medline]
2. Fuiano G, Mazza G, Comi N, Caglioti A, De Nicola L, Iodice C, Andreucci M, Andreucci VE. Current indications for renal biopsy: a questionnaire-based survey. Am J Kidney Dis. 2000 Mar;35(3):448-57.[Medline]
3. Maya ID, Allon M, Saddekni S, Warnock DG. Interventional nephrology. In: Brenner BM, ed. Brenner and Rector's The Kidney. 8th ed. Philadelphia, Pa: Saunders Elsevier; 2007:chap 28.
4. Landry DW, Bazari H. Approach to the patient with renal disease. In: Goldman L, Ausiello D, eds. Cecil Medicine. 24th ed. Philadelphia, Pa: Saunders Elsevier; 2011:chap 116.
5. Sistemul urogenital, Papillian, Anatomia omului-splahnologia, ediţia a 2-a,Victor Papillian, Editura All, 2001, pag.194-209
6. Sindromul nefrotic, Elemente practice de diagnostic şi tratament în hematologia şi nefrologia pediatrică, Ovidiu Vrumariu, Ingrith Miron, Mihaela Munteanu, Editura Junimea, Iaşi 2008, pag226-239
7. Glomerulonefrita acută postinfecţioasă, Elemente practice de diagnostic şi tratament în hematologia şi nefrologia pediatrică, Ovidiu Vrumariu, Ingrith Miron, Mihaela Munteanu, Editura Junimea, Iaşi 2008, pag. 239-250.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!