Răcelile la copii - o problemă de sezon

Aducând cu ea dureri de gât, secreţii nazale, strănut şi tuse deranjantă, răceala comună ne este familiară tuturor. Un copil sănătos mai mic de 6 ani poate trece prin 6 – 8 guturaiuri anual, statisticile aratând că infecţia tractului respirator superior este prima cauză de prezentare la medic şi principalul motiv al absenteismului şcolar la vârstele pediatrice.


Cele mai multe răceli se datorează rinovirusurilor (peste 100 de tipuri) conţinute în picături invizibile din aerul atmosferic şi de pe obiecte. Alte virusuri – enterovirusuri, coronavirusuri – pot şi ele cauza răceli. Odată ce s-a produs penetrarea stratului protector al mucoaselor respiratorii, răspunsul imun local şi general al organismului determină apariţia simptomelor răcelii. Deşi majoritatea acestor virusuri lasă un răspuns imun durabil, numărul lor extrem de mare explică trecerea prin mai multe zeci de infecţii respiratorii uşoare în cursul vieţii.

 

Dintre factorii ce măresc riscul de a răci, aerul uscat, igiena precară şi fumul de ţigară sunt cert implicate. Cele mai bune mijloace de a reduce frecvenţa răcelilor rămân evitarea contactului cu persoanele bolnave, un simplu strănut putând proiecta picături încărcate cu virusuri la peste 15 metri, spălarea mâinilor cu săpun şi, eventual, dezinfectare cu soluţii alcoolice, precum şi evitarea folosirii în comun a tacâmurilor şi paharelor. Fără a contesta înţelepciunea bunicilor, considerăm mijloacele enumerate mai sus mai eficiente decât îmbrăcarea inutilă a copiilor prea gros.

 

Contagiozitatea răcelilor este maximă în primele 2 – 4 zile de la apariţia simptomelor, putându-se prelungi în unele cazuri până la 3 săptămâni. Primele manifestări apar la 2 – 3 zile de la contagiune, putând dura între una şi două săptămâni, în absenţa complicaţiilor. Din păcate, nu este rară la copil reluarea simptomelor de răceală, înaintea dispariţiei simptomelor primei răceli, dând falsa impresie a unei singure infecţii respiratorii prelungite.

Tratamentul răcelilor se suprapune şi în prezent foarte bine pe dictonul „timpul rezolvă tot”. Medicaţiile disponibile rămân doar calmante ale simptomelor deranjante. Cel mai des folosite în prezent sunt Paracetamolul şi Ibuprofenul sub diverse denumiri. Deşi eficiente în controlul simptomelor, ambele medicamente trebuie folosite cu moderaţie, deoarece în exces pot deveni toxice, mai ales hepatotoxicitatea fiind de temut. E bine să nu se uite de mijloacele fizice, împachetarea pentru câteva minute într-un prosop ud a toracelui şi abdomenului copilului febril fiind de mare ajutor în febra ce depăşeşte 38,5°C. Aspirina este strict interzisă în virozele copiilor mai mici de 12 ani, fiind suspectată implicarea ei în determinarea sindromului Reye, potenţial fatal.

 

Expresii ca „înfometăm febra” sau „hrănim răceala” nu au justificare, copilul trebuind lăsat să mănânce după foame, fiind în schimb de mare importanţă consumul abundent de lichide, la vârste mici deshidratarea periculoasă putând apărea mai uşor în timpul perioadelor febrile.


A devenit frecventă în ultimul timp, între mămici, întrebarea „Tu ce-i mai dai copilului tău?”.  Ea se referă la nenumaratele produse ce promit să stimuleze imunitatea celor mici. Se uită astfel că aerul curat, mişcarea şi alimentaţia de calitate sunt principalele întăritoare imune, aşteptându-se rezultate facile de la suplimentele din farmacii. Departe de a le contesta în bloc, ar fi totuşi recomandabilă prudenţa. În epoca medicinii bazate pe dovezi, putem înţelege logica unor vaccinări controlate, a unor suplimentări temporare cu oligoelemente (Zn, Mg), vitamina C, Echinaceea sau propolis, dar cunoaştem de asemenea cu siguranţă şi existenţa efectelor secundare serioase, chiar a intoxicaţiilor cu substanţe ca zincul, magneziul sau vitamina C.


Printre semnalele de alarmă, care trebuie observate de părinţi şi care impun prezentarea la specialistul Pediatru, enumerăm refuzul copilului de a bea, modificările de comportament (agitaţie excesivă ori letargie), respiraţia frecventă ori dificilă, vărsăturile, intoleranţa la lumină, durerile de urechi, persistenţa febrei peste 38,5°C timp de mai mult de 3 zile, ori reapariţia febrei după câteva zile de afebrilitate.

 

Asist.univ.dr. Robert Müller
medic primar Pediatrie – Arcadia Hospital


Data actualizare: 02-05-2012 | creare: 24-05-2011 | Vizite: 3510

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
 
intră pe forum
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK