Riscurile disruptorilor endocrini din mediu și alimente

Riscurile disruptorilor endocrini din mediu și alimente
Disruptorii endocrini se găsesc peste tot în jurul nostru, în prezent existând peste 100,000 de substanțe sintetizate de om, dintre care circa 800 sunt suspectate a avea proprietăți disruptoare ale sistemului endocrin. Perturbatorii endocrini se regăsesc în grupul poluanților organici persistenți – substanțe care rămân intacte în mediu, fiind larg răspândite la nivel georgrafic și care se acumulează în țesutul adipos uman sau al faunei sălbatice, sau se leagă de proteine în ficat sau sânge.

Pe lângă răspândirea lor globală, inclusiv prin poluarea atmosferică industrială, din trafic și particulele în suspensie, substanțele potențial disruptoare ale funcției endocrine sunt utilizate pentru producerea pesticidelor, a maselor plastice, a produselor cosmetice și a unelor creme sau loțiuni pentru protecție solară, respectiv în industria automobilistică, electronică, de fabricarea mobilei și a materialelor de construcții – fapt care a permis contaminarea aerului, a apei și a alimentelor cu astfel de substanțe posibil dăunătoare sănătății sistemului endocrin.

Organizația Mondială a Sănătății/ Programul Internațional pentru Securitate Chimică (2002) definește drept disruptor endocrino substanță exogenă sau un amestec de substanțe cu proprietatea de a perturba funcția sistemului endocrin, interferând cu producerea, eliberarea, transportul, metabolismul, legarea, activitatea sau eliminarea hormonilor naturali din corp, responsabili de balanța homeostatică și reglarea proceselor de creștere și dezvoltare normale, fapt ce poate induce efecte adverse asupra sănătății organismului uman și/sau animal, a 1-2 generații de animale sau unei întregi (sub)populații”. (1)

O altă definiție propusă este cea de posibil disruptor endocrin, și anume: o substanță sau un amestec de substanțe cu capacitatea inerentă de a interacționa cu una sau multe componente ale sistemului endocrin, fără a genera în mod obligatoriu un efect advers.

Structurile hormonale sensibile la acțiunea disruptorilor endocrini

  • creierul și sistemul neuroendocrin hipotalamic: producția hormonului antidiuretic (ADH), a oxitocinei și a hormonilor reglatori
  • glanda pineală/ epifiza: melatonina
  • glanda pituitară (1) adenohipofiza: hormonul adrenocorticotrop (ACTH), hormonul stimulant al tiroidei (TSH), hormonul de creltere (GH), prolactina, hormonul stimulant folicular (FSH), hormonul luteinizant (LH), hormonul melanocit-stimulator (MSH); (2) neurohipofiza: eliberarea oxitocinei și a hormonului adrenocorticotrop (ADH)
  • tiroida: tiroxina, triiodotironina, calcitonina
  • glandele paratiroide: parathormonul
  • timusul: timozine și alte molecule cu rol reglator
  • sistemul cardiovascular: peptidul natriuretic atrial
  • rinichii: eritropoietina, calcitriolul (forma hormonal activă a vitaminei D3), renina
  • glandele suprarenale (1) medulosuprarenala: epinefrină, norepinefrină; (2) corticosuprarenala: cortizol, corticosteron, aldosteron, hormoni androgeni
  • țesutul adipos: leptină, adiponectină etc.
  • tractul gastrointestinal: ghrelină, colecistokinină, peptide glucagon-like (GLP), peptidul YY
  • pancresul: insulina, glucagonul
  • ovarele și uterul la femei: estrogeni, progesteron, inhibina A
  • testiculele și prostata la bărbați: androgeni (în special testosteron), inhibina B. (1)

Afecțiuni asociate cu expunerea la substanțele cu proprietăți de disruptori endocrini

Afectarea sistemului reproductiv/metabolismul

- cancerul de prostată/sân/testicular/adenocarcinomul vaginal
- endometrioza/fibroame uterine
- disgenezie testiculară (criptohidia, hipospadias, oligospermia, cancerul testicular)
- infertilitatea
- diabetul/sindromul metabolic
- pubertatea precoce/tardivă/ întârzierea ciclurilor ovulatorii
- obezitatea

Afectarea sistemului imun/autoimunitatea

- susceptibilitatea la infecții
- boli autoimune

Afectarea sistemului cardiopulmonar

- astmul
- boli cardiace/hipertensiune
- accident vascular cerebral

Afectarea sistemului nervos

- boala Alzheimer
- boala Parkinson
- ADHD/ dificultăți de învățare

Sursa: State of Science of Endocrine Disrupting Chemicals 2012 (1)

Perioadele critice de expunere la acțiunea disruptorilor endocrini

Surse:

State of Science of Endocrine Disrupting Chemicals 2012 (1)

Disorders of the human reproductive system possibly involving EDCs in their pathogenesis (2)

Asocieri între perturbatorii funcției endocrine și sănătatea umană

 

Repro-

ducere

bărbați

Repro-

ducere

femei

Fecundi-

tate

femei

SOP*

Ferti-

litate

femei

Endome-

trioză

Fibrom

uterin

Cancer

mamar

Cancer

de

prostată

Cancer

testicu-

lar

Cancer

tiroidi-

an

 Sdr.

meta-

bolic*

PCB*,

dioxine,

furani

 X  X  X    X  X  X  X  X  X  X  X

PBDE*

 X  X          X      X    X

DDT/DDE*

     X                  X

Pesticide

 X  X  X    X  X    X  X  X  X  X

Metale

grele

 X  X  X    X      X  X      

Alchilfenoli,

BPA*,

parabeni

   X    X  X  X    X      X  X

Ftalați

 X  X      X  X  X      X    X
Estrogeni,
forma
farmace-
utică
 X        X  X  X  X  X  X  X  X
Fito-
estrogeni
   X  X      X  X  X  X    X  

Sursa: State of the Art Assesment of Endocrine Disrupters (3)
* PCB, bifenili policlorurați
*PBDE, bifenili eteri polibromurați
*DDT/DDE, diclorodifeniltricloetan/diclorodifenildicloetilenă
*BPA, bisfenol A
* SOP,
Sindromul ovarelor polichistice
*Sindromul metabolic, incluzând rezistența la insulină, hiperinsulinemia, hipertensiunea și dislipidemia, fiind caracterizat de prezența a cel puțin 3 din 5 feterminanți: 1) adipozitate abdominală, 2)hipertensiune, 3) valori reduse ale HDL-colesterolului, 3) valori crescute ale trigliceridelor și/sau 5) valori anormale ale 
glicemiei à jeun.

Surse și strategii pentru reducerea expunerii la principalii disruptorii endocrini

 

Surse mediu/dietă

Strategii de reducere a expunerii

PCB
(bifenili
policlorurați)

Prezența variabilă în carnea bogată în grăsimi, produse lactate și peștele gras

Pulberi fine contaminate cu niveluri reduse de PCB ce pot adera pe suprafața fructelor și a vegetalelor

Apa de băut contaminată cu PCB proveniți din deversări sau de la pompe submersibile pentru instalația de apă, uzate, deteriorate

Dispozitive de iluminare fluorescente vechi/deteriorate sau care prezintă transformatoare sau balast ce conțin PCB

Deșeuri din construcții, materiale de construcții vechi sau deteriorate, inclusiv unele vopsele anticorozive ce au în compoziție PCB
Consumați pește potrivit recomandărilor pentru a asigura cerințele optime de nutrienți, limitând concomitent bioacumularea contaminanților: 2 porții pe săptămână, inclusiv o porție de pește gras bogat în acizi grași polinesaturați EPA și DHA (somon, sardine, macrou, hering sau păstrăv etc. proaspăt, congelat, afumat sau la conservă), variind speciile și sursa (pește sălbatic, de crescătorie, din surse locale).

Îndepărtați grăsimea vizibilă în ceea ce privește carnea și pielea în cazul peștelui. Optați pentru metode de gătire prin care grăsimea se scurge sau nu este prezentă în preparatul final.

Asigurați-vă în legătură cu integritatea instalației de alimentare cu apă, iar la nevoie înlocuiți pompa submersibilă și curățați bazinul.

Înlocuiți becurile vechi și cele deteriorate cu bulbi fluorescenți ce nu conțin PCB. Nu aruncați obiectele la împreună cu deșeurile menajere, ci optați pentru spațiile de reciclare special amenajate.

Se recomandă înlăturarea aparatelor casnice vechi, scoase din uz și a deșeurilor din construcții și demolări ce conțin PCB. Aruncarea acestora se va face obligatoriu în spații special amenajate.

Pesticide organo-
clorurate

Prezența variabilă în carnea bogată în grăsimi, produse lactate și peștele gras

Particule în suspensie și terenurile suspecte a fi contaminate cu PCB din cauza activităților industriale trecute sau istorice.
Îndepărtați grăsimea vizibilă în ceea ce privește carnea și pielea în cazul peștelui. Optați pentru metode de gătire prin care grăsimea se scurge sau nu este prezentă în preparatul final.

Curățați cu regularitate pardoselile și îndepărtați praful cu un material umed. Spălați-vă frecvent pe mâini, în special înainte de a lua masa și a prepara mâncarea. Spălați cu rigurozitate fructele și vegetalele înainte de a le consuma.

Poluanții
din
atmosferă

Contaminanții rezultați în urma arderii combustibililor în cadrul centralelor electrice, fabricilor, rafinăriilor, de către vehiculele motorizate etc.

Aparate electrocasnice pe gaz, vopseluri, solvenți, fum de țigară, produse de curățenie și alte soluții pentru igiena și întreținerea casei

Combustia materialelor organice, inclusiv particulele fine generate de șeminee, cuptoare pe lemn, grătare pe cărbuni și cele rezultate în urma arderii frunzelor
Consultați rapoartele de monitorizare a calității aerului de la nivel local și evitați activitățile în aer liber când gradul de poluare este cel mai ridicat; evitați activitățile zonele cu trafic intens; limitați emisiile mijloacelor de transport în comun încurajând mersul pe jos sau transportul cu bicicleta la școală sau serviciu. Plantați copaci.

Optați pentru aparate electrocasnice electrice (cuptor, plită, grătare electrice, de exemplu) și pentru vopsele cu conținut scăzut în compuși volatili; limitați utilizarea soluțiilor pentru curățare și întreținere a locuințelor.

Întrerupeți fumatul sau cel puțin evitați pe cât posibil zonele în care fumatul este permis.

Nu ardeți lemnul, frunzele și deșeurile.

BPA
(bisfenol A)

Mase plastice din policarbonat, inclusiv unele sticle din plastic și biberoane, compact-discuri (CD), echipamente pentru siguranță rezistente la impact și unele dispozitive medicale

Rășinile epoxidice ce tapetează produsele metalice, precum conservele de alimente, capacele metalice pentru sticle, țevile pentru instalația de apă.

Hârtia termică, inclusiv bonurile de cumpărături

Unele compozituri și adezive tisulare utilizate în stomatologie

Evitați recipientele din plastic cu simbolul #7 pe produs.


Nu încălziți la microunde recipientele pentru alimente, realizate din mase plactice cu policarbonat. Optați ori de câte ori este posibil pentru recipiente din sticlă, porțelan sau oțel inoxidabil, în special atunci când sunt folosite pentru alimente sau băuturi fierbinți.

Optați pentru biberoane și jucării pentru sugari ce menționează pe etichetă că nu conțin BPA.

Optați pentru consumul fructelor și legumelor congelate și consumați mai rar alimente din conservă; Preparați mesele de peste zi  acasă și utilizați preponderent ingrediente proaspete.

Limitați manipularea bonurilor de cumpărături și a hărtiei termice, respectiv spălați-vă riguros pe mâini după contactul cu acestea.

Consultați-vă cu medicul stomatolog cu privire la alternative pentru materialele stomatologice ce conțin BPA.

Ftalații

Ambalajele din plastic pentru alimente și băuturi

Produsele pentru îngrijire personală, cum sunt parfumul, fixativul, deodorantul, lacul de unghii și majoritatea produselor ce conțin parfum în lista de ingrediente, inclusiv unele tipuri de șampon, odorizante de cameră/mașină/alte spații, detergenți de rufe etc.

Apa sau alimentele contaminate

Jucăriile din plastic; învelișul protector din plastic al firelor, cablurilor și al altor echipamente; perdelele de duș din plastic; produsele ce conțin PVC; pardoseli mochetate sau din vinil (PVC); unele dispozitive medicale, inclusiv catetere intravenoase, tuburi și unele medicamente de uz larg.
Optați ori de câte ori este posibil pentru recipiente din sticlă, porțelan sau oțel inoxidabil, în special atunci când sunt folosite pentru alimente sau băuturi fierbinți.

Consultați cu atenție etichetele produselor pentru îngrijire personală astfel încât să le evitați pe cele care conțin ftalați: dibutilftalat (DBP) în lacul de unghii, dimetilftalat (DMP) în fixativ, dietilftalat (DEP) utilizat ca solvent și fixativ la fabricarea parfumurilor, de exemplu. (4)

Optați pentru produsele cosmetice ce menționează pe etichetă că nu conțin ftalați sau parfumuri sintetice. O alternativă sunt produsele cu parfumuri provenite din uleiuri esențiale.

Evitați recipientele din plastic cu simbolurile #7  și #3 pe produs și jucăriile din plastic pentru copii.


Sursa: Disparities in Environmental Exposure to Endocrine Chemicals and Diabetes Risk in Vulnerable Populations (5)

Concluzie

Deși nu a fost stabilit la ora actuală un consens în ceea ce privește cauzalitatea dintre efectele adverse asupra sănătății și expunerea la disruptorii endocrini, incidența tot mai crescută a acestor efecte și în special a cazurilor de cancer, obezitate, diabet și sindrom metabolic, mai ales la persoanele tinere, fără un determinism genetic bine definit, nu poate fi explicată doar de factorii de risc clasici.

Prin urmare, este recunoscută importanța expunerii la factorii de mediu toxici, tot aici fiind incluși contaminanții ce dețin proprietăți prin care perturbă funcția endocrină, fiind necesare studii suplimentare însă pentru a determina precis modul în care acestea acționează, cu scopul de a genera terapii țintite pentru un management optim al afecțiunilor.

Demonstrarea cauzalității este limitată însă de particularitățile metodologice ale studiilor care țin de regulă de măsurarea efectelor la intervale de timp neconcludente sau care nu iau în considerare expunerea concomitentă la multipli contaminanți, extrapolarea datelor obținute din studii realizate pe modele animale, la oameni, subestimând astfel sensibilitatea în cazul subiecților umani, lipsa unor modele animale adecvate pentru a măsura anumite efecte prezente la oameni, variabilitatea genetică și de mediu/nutrițională, etc.


Data actualizare: 16-01-2018 | creare: 16-01-2018 | Vizite: 569
Bibliografie
(1) State of the Science of Endocrine Disrupting Chemicals 2012, link: http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/78102/1/WHO_HSE_PHE_IHE_2013.1_eng.pdf?ua=1
(2) Disorders of the human reproductive system possibly involving EDCs in their pathogenesis, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2726844/table/T1/
(3) State of the Art Assesment of Endocrine Disrupters, link: http://ec.europa.eu/environment/chemicals/endocrine/pdf/annex1_summary_state_of_science.pdf
(4) Phthalates, link: https://www.fda.gov/Cosmetics/ProductsIngredients/Ingredients/ucm128250.htm
(5) Disparities in Environmental Exposure to Endocrine Chemicals and Diabetes Risk in Vulnerable Populations, link: http://care.diabetesjournals.org/content/41/1/193
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Bisphenol A și alimentele din conservă
  • Pericolul din urma utilizării repetate a aceleiași sticle din plastic
  • Încălzirea alimentelor în recipiente din plastic la microunde – un pericol pentru sănătate?
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK