Jocul la preșcolari (2- 6 ani)

Autor:

Revizuit de:

Jocul la preșcolari (2- 6 ani)
Jocul în perioada preșcolară reprezintă principalul mijloc de dezvoltare pe următoarele planuri: fizic, cognitiv, social, emotional și lingvistic.

Pare însă greu de crezut că jocul cu păpușile și cuburile îi vor ajută pe copii să se transforme în adulți. Jucându-se, preșcolarii își dezvoltă creativitatea și gândirea, învață să se descurce în situații problematice, achiziționează noi aptitudini, își dezvoltă personalitatea și stabilesc o bază importantă pentru învățare.

Putem chiar vedea „pe viu” cum copiii încep să dezvolte aptitudini prin joc, dacă ne transformăm în observatori tenace ai acestora. Ca părinți, putem și trebuie să-i ajutăm pe copii, odată ce reușim să ne dăm seama de stadiul de dezvoltare în care se află preșcolarul. La început, preșcolarul mic încă se joacă manevrând obiectele, urmând apoi să își dezvolte imaginația și să imite în joacă rolurile adulților - „de-a doctorul”, „de-a mama și de-a tata” etc.

Abia în jurul vârstei de 5-6 ani copilul descoperă jocul cu reguli și învață să creeze legături armonioase cu ceilalți copii și să se supună regulilor; toate acestea îl vor ajuta să se integreze în societate și să își dezvolte personalitatea.

Poate cel mai important aspect al jocului este posibilitatea ca acesta să fie utilizat ca instrument al educației. În timp ce se joacă, preșcolarul învață formele, culorile și dimensiunile obiectelor, precum și modalitățile prin care părțile componente se îmbină pentru a forma un întreg. În timp, preșcolarul învață să își facă planuri de acțiune, să dezvolte strategii și să evalueze situația pentru a elabora soluții la diverse probleme.

Dezvoltarea fizică și psihică prin joc

Dezvoltarea fizică și a aptitudinilor motorii

În primul rând, jocul este un mijloc de dezvoltare fizică și canalizare a energiei pentru preșcolar - în timpul pauzei, curtea grădinițelor se remarcă prin gălăgia extraordinară; copilul își fortifică mușchii și în același timp își descoperă gustul pentru performanță. La această vârstă este important ca cea mai mare parte din timpul acordat jocului să fie petrecută afară, în aer liber. Există și o multitudine de jocuri care antrenează dexteritatea și aptitudinile motorii,  care vor ajuta preșcolarul să scrie.

Dezvoltarea imaginației

Utilizându-și imaginația și „dramatizând” anumite situații prin joc, preșcolarul reușește să își testeze dorințele, temerile și speranțele, fără riscul de a fi judecat și fără a fi restricționat de limitările lumii reale. Lumea imaginară creată se află în totalitate sub controlul lui și îi poate satisface acestuia nevoia de independență.

Folosindu-și creativitatea, copilul învață să anticipeze și să aibă anumite așteptări - imaginarea dezvoltării ulterioare a unor evenimente face parte din exersarea procesului de gândire. Copiii care sunt restricționați și nu își pot folosi imaginația în joc vor fi privați de experimentarea sentimentului de speranță.

Dezvoltarea aptitudinilor matematice și de rezolvare a problemelor

Construcțiile realizate din cuburi și rezolvarea puzzle-urilor îl ajută pe copil să învețe concepte matematice de bază și să acumuleze experiență în rezolvarea situațiilor problematice. Puteți încuraja aceste jocuri discutând cu copilul și fiindu-i partener de joacă.

Dezvoltarea limbajului

Copiii ascultă și învață elemente de vocabular, gramatică și sintaxă fără a-și da seama. Este suficient un mediu propice, de interacțiune cu adulții pentru a realiza acest lucru. Jocurile care încurajează dezvoltarea limbajului la preșcolar sunt cele cu mașinuțe și animale, precum și jocul cu păpușile. Este important ca părinții să îi stimuleze pe copii să povestească evenimentele prin care au trecut, dar și să creeze propriile scenarii.

Dezvoltarea socială și morală

Elementul cheie în dezvoltarea socială a preșcolarului este jocul cu reguli. Prin joc, preșcolarul învață despre parteneriat, munca în echipă și conceptul de „fair play”. Interesant este faptul că, deși în general mediul familial presupune reguli flexibile, în cadrul jocului abaterile nu sunt tolerate și sunt aspru penalizate de către partenerii de joc.

Modul în care se joacă un copil scoate la iveala forța sau slăbiciunea sa morală - un copil care se îmbufnează pentru că nu a câștigat sau își bate joc de copiii mai mici, manipulează ori părăsește jocul atunci când nu câștigă, oferă indicii despre neînțelegerea simțului dreptății și al cooperării. Aceste atitudini morale se dezvoltă devreme și continuă să se fortifice prin „lecții morale”.

Dezvoltarea personalității

Învățarea respectării regulilor presupune cooperarea cu ceilalți copii. Din aceste interacțiuni precolarul învață să perceapă calitățile și defectele celorlalți, astfel își dezvoltă sensibilitatea, egoismul, încăpățânarea, aroganța, altruismul - trăsături de personalitate care îi diferențiază pe copii la aceasta vârstă. Preșcolarii care nu se joacă cu alți copii de aceeași vârstă își dezvoltă personalitatea în mod deficitar.

Particularități ale jocului în funcție de vârstă

Jocul în perioada 2-3 ani

În această etapă se face tranziția de la stadiul de bebeluș la cel de copil. Micuțul este plin de tandrețe și veselie. Gândirea, limbajul și spiritul de observație pot fi dezvoltate de către părinți cu ajutorul jocurilor de asociere între obiecte și situații, însă el poate fi lăsat să își creeze propria logică și propria lume. Decupatul, pictatul cu degetele, figurinele adezive, modelajul în lut, puzzle-urile din bucăți de mari dimensiuni, realizarea de forme la groapa cu nisip, deghizarea în zâne, prințese, eroi, cavaleri, inventarea unor povești, sunt doar o parte din jocurile potrivite acestei perioade.

Jocul este cu mult mai plăcut atunci când participă și adulții semnificativi sau copiii de aceeași vârstă. Părinții trebuie să pună la dispoziția copilului pensule, culori, creioane, plastilină, instrumente muzicale, timp și spațiu pentru ca micuții să se dezvolte armonios. Jocul cu marionete îi ajută să își creeze propria lume interioară, să se exprime, să își exersează imaginația. A-i interzice copilului să cânte, să danseze, să alerge, să facă gălăgie, să se costumeze sau să râdă zgomotos, poate duce la inhibarea și blocarea creativității copilului și chiar la anxietate.

Jocul în perioada 3-6 ani

Între 3 și 6 ani are loc o evoluție evidentă în viața emoțională și intelectuală. Deși se îmbogățește și viața socială, sunt indicate atât jocurile solitare, cât și cele colective, putând fi introduse activitățile sportive și culturale. Din nou este important timpul pe care părinții reușesc să îl rezerve acestor activități.

Timpul petrecut în fața televizorului și calculatorului trebuie să fie drămuit cu grijă, în ambele etape de dezvoltare a preșcolarului, iar adultul trebuie să fie un model consecvent pentru copil în acest sens. Un copil care petrece mult timp uitându-se la desene animate, de exemplu, nu va renunța la această activitate atunci când i se cere de către tatăl care preferă știrile în locul unui puzzle sau de mama care optează pentru emisiunea preferată duminica în loc de mersul cu bicicleta.

Excursiile în natură sunt de asemenea momente de joacă, învățare și socializare, copilul dezvoltându-și corpul și psihicul în același timp.

Data actualizare: 24-09-2015 | creare: 10-01-2010 | Vizite: 12588
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Nu este un lucru rău să-l lași pe copil să piardă la jocuri
  • Cum îi ajută scrânciobul pe copii să învețe să coopereze
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK