Rolul și importanța jocului la copii

Rolul și importanța jocului la copii
Jocul este prima modalitate prin care copiii încep să exploreze lumea din jur și astfel să-și dezvolte vocabularul, abilitățile motrice, inteligența, abilitățile sociale. Adoptarea unui mod de viață grăbit, schimbările din structura familiei sau resursele financiare limitate ale acestora reprezintă câțiva dintre factorii care pot contribui la reducerea timpului pe care copiii îl petrec jucându-se.

Pentru a limita răspândirea acestor tendințe negative, Organizația Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a recunoscut jocul ca fiind un drept fundamental al oricărui copil și încurajează implicarea activă a părinților în jocul copiilor. Mai mult, părinții sunt atenționați să le lase timp de joacă în programul de multe ori supraîncărcat cu diverse activități extrașcolare.

Specialiștii mai consideră că jocul este un semn de iubire necondiționată și ajută la întărirea legăturii dintre părinți și copii. Și nu în ultimul rând, e distractiv să te joci, fie că ești copil sau părinte.

Tipuri de joc la copii

Specialiștii susțin că există mai multe moduri prin care copiii se joacă și experimentează lumea din jurul lor. În continuare sunt prezentate 11 variante prin care copiii se joacă, în funcție de categoria de vârstă la care se află.

Jocul liber

Se manifestă în primele 3 luni de viață. Copiii fac mișcări la întâmplare, fără un scop clar definit, aceste mișcări reprezentând forma inițială de joc.

Jocul solitar

Se poate observa la copiii cu vârsta între 3 și 18 luni. Aceștia vor petrece cel mai mult timp jucându-se pe cont propriu și e posibil ca nici măcar să nu observe alți copii care se joacă în preajmă. La această vârstă ei apucă obiecte, se uită la ele și fac gălăgie ce acestea. E modul lor de a explora lumea înconjurătoare.

Jocul în calitate de spectator

Se întâmplă adesea în perioada când copii învață să meargă însă poate fi întâlnit la orice vârstă. Cei mici privesc alți copii cum se joacă și învață cum să-i abordeze.

Jocul în paralel

De la 18 luni la 2 ani copiii se pot juca în preajma altor copii fără să interacționeze unii cu alții, deși încep să-și exprime mai des dorința de a fi cu copii de vârsta lor. Acest tip de joc îi ajută să-și definească dreptul de proprietate („e jucăria mea”).

Jocul prin asocieri

Reprezintă o trecere de la interesul pentru jucării la dorința de a petrece mai mult timp în preajma altor copii. Astfel, de la vârsta de 3 – 4 ani copiii încep să experimenteze ce să facă și ce nu ca să reușească să se înțeleagă cu ceilalți. Ei sunt încurajați să-și dezvolte limbajul, să împartă jucăriile cu alți copii, să coopereze și să rezolve probleme. Grupurile de copii care se joacă astfel au scopuri similare, însă nu setează reguli.

Jocul social

Intervine ca o primă formă de socializare între copii, începând cu vârsta de 3 ani. Aceștia împart jucării, idei și pun bazele unui set de valori care să-i ghideze în acțiuni.

Jocul utilizând abilități fizice și motrice

Este o sursă de energie pentru copii. Atunci când aceștia aleargă, sar, joacă diverse jocuri de acțiune, precum „de-a prinselea” sau „de-a ascunselea”, copiii fac exerciții fizice care îi ajută să-și dezvolte mușchi puternici. Mai mult, ei învață să fie câștigători sau pierzători.

Jocuri de construcții

Copiii creează lucruri încă de la vârste fragede, iar pe măsură ce cresc, jocul devine din ce în ce mai complex. Acest tip de joc începe din momentul în care bebelușii introduc în gură diverse obiecte ca să observe cum se simt și ce textură au, continuă apoi cu realizarea de construcții din piese din plastic, desene pe hârtie sau castele de nisip. Copiii câștigă încredere în sine, în forțele proprii și devin capabili mai târziu să genereze idei, să lucreze cu numere și concepte.

Jocul expresiv

Jocul expresiv îi ajută pe copii să-și exprime emoțiile. Folosind creione, acuarele, apă, lipici, instrumente muzicale, copiii testează diferite texturi, creează imagini și sunete care devin o sursă de bucurie și inspirație.

Jocul imaginar

Îi ajută pe copii să experimenteze roluri noi, situații, un limbaj diferit și emoții variate. Astfel, ei devin capabili să gândească și să creeze dincolo de lumea lor. 

Jocul competitiv

Apare în activitățile de grup în care există cel puțin un lider. Echipa de joacă se ghidează după un scop clar și fiecare copil trebuie să fie ori în grup, ori în afara lui, nu există cale de mijloc. Copiii explorează astfel nevoia de a se ghida după reguli și se orientează pas cu pas spre interacțiuni sociale mai complexe. (4)

Beneficiile jocului

Încă de la cele mai fragede vârste, copiii explorează lumea din jurul lor prin diverse tipuri de joc. Astfel, își dezvoltă competențe noi care le pot întări încrederea în forțele proprii și descoperă pas cu pas ce anume îi interesează. În urma interacțiunilor cu alți copii sau chiar cu adulți, copiii exersează lucrul în echipă, diverse forme de negociere, luarea deciziilor și rezolvarea conflictelor.

Jocul are un impact major în dezvoltarea creierului, le permite copiilor să fie spontani, creativi în timp ce-și dezvoltă propria imaginație. Jocul este esențial pentru a dobândi dexteritate și a-și dezvolta capacitățile fizice și emoționale. Iar atunci când joacă rolul de adulți, copiii își depășesc anumite frici. Iar părinții care se implică în activitățile celor mici au șansa de a învăța din nou cum să se joace, îi învață să aibă răbdare și înțelegere. (2, 4, 6)

Un grup de profesori din cadrul mai multor universități americane a pornit o serie de conferințe la Universitatea Yale din Statele Unite ale Americii pentru a face cunoscute beneficiile jocului pentru procesul de învățare. Printre beneficii se regăsesc următoarele: 
  • crearea unui context relevant pentru a învăța concepte noi;
  • transformarea învățării într-un proces plăcut și distractiv;
  • oferirea posibilității de a pune în practică ce se învață acasă și la școală;
  • reducerea anxietății și creșterea încrederii în sine a copiilor. (7)

Recomandări pentru părinți

Un studiu realizat în 2002 de către Institutul Național pentru Cercetarea Educației Timpurie (NIEER) din Canada arată că practicile părinților au un impact semnificativ asupra dezvoltării sociale și cognitive ale copiilor. La studiu au participat părinții a 19.000 de copii cu vârste cuprinse între 2 și 11 ani. Cercetătorii au adresat un set de 25 de întrebări privind practicile utilizate în creșterea copiilor.

Rezultatele obținute arată că există un efect favorabil asupra dezvoltării copiilor în cazul utilizării unor practici pozitive (de exemplu: părinții își țin copiii în brațe, le vorbesc, cântă, se joacă cu ei).
În plus, s-a observat că practici pozitive și negative apar indiferent de categoria socio-economică din care face parte familia. Adoptarea unor practici pozitive ca mod general de acțiune poate compensa participarea redusă a copiilor la activități extrașcolare din cauza fluctuațiile veniturilor în familie. (5)

Iată câteva dintre recomandările care vă pot ajuta în relația cu copiii dvs.:
  • Evitați să controlați jocul atunci când vă jucați cu copiii. Controlul adulților reduce în special dezvoltarea creativității, abilităților de leadership și de lucru în echipă.
  • Jucându-vă împreună cu copiii puteți să vedeți lumea prin ochii lor. Astfel, aveți ocazia să învățați cum să comunicați mai eficient cu ei.
  • Reduceți timpul petrecut de copii în fața televizorului sau a calculatorului și încurajați participarea la jocuri active.
  • Încurajați copiii să exploreze domenii diferite fără a-i forța să obțină performanțe în toate.
  • Acordați atenție dezvoltării emoționale și sociale ale copilului, nu doar pregătirii școlare. Competențele sociale dezvoltate în primii 5 ani de viață, alături de echilibrul emoțional, îl ajută pe copil să se concentreze mai bine la școală, să se înțeleagă cu ceilalți, să controleze emoțiile negative.
  • Dacă sunteți un părinte singur sau aveți doar un copil, invitați din când în când rude sau prieteni să ia parte la sesiuni de joacă, seri de film, plimbări etc. Membrii familiilor care petrec timp împreună jucându-se, cooperează și comunică mai bine între ei. (2, 5)

Părinții, în colaborare cu educatorii și psihologul școlar pot determina pentru fiecare copil în parte temperamentul și înclinațiile acestuia și activățile care îi oferă echilibru în dezvoltare.
De asemenea, educatorii și profesorii îi pot încuraja pe părinți să adopte obiceiuri favorabile dezvoltării copiilor, de exemplu să le citească și să petreacă momente spontane de joacă cu cei mici. Iar împreună, ar putea iniția în comunitate acțiuni pentru crearea de spații de joacă sigure și creative. (2)

Deși programele academice variate îi ajută pe copii să se dezvolte intelectual, atenția sporită acordată învățatului poate reduce timpul dedicat jocului. Un studiu realizat de Asociația Națională a Școlilor Primare din S.U.A. arată că școlile și grădinițele au redus în ultimii ani timpul acordat pauzelor și orelor de educație fizică în favoarea orelor de matematică. În timp, aceste modificări pot crea diferențe între performanțele școlare ale băieților și ale fetelor, băieții fiind mai afectați de stilul sedentar de învățare.

Luând în calcul rezultatele unor astfel de studii, cercetătorii sugerează că includerea unor sesiuni de joc în programul școlar ar putea ajuta la reducerea gradului de stres pe care îl resimt copiii încă din clasele primare și ar ajuta la dezvoltarea capacităților de învățare. (1, 2)

Data actualizare: 24-09-2015 | creare: 25-05-2015 | Vizite: 2548
Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK