Similarități și diferențe între hepatitele A, B, C, D și E

Hepatitele, inflamații ale ficatului, pot fi cauzate de virusuri, bacterii, alte microorganisme, compuși chimici toxici, alcool sau droguri, dar hepatitele virale sunt cele mai întâlnite și frecvente dintre acestea. Hepatitele virale sunt infecții sistemice în care virusul infectează celulele ficatului, producând modificări biochimice și celulare și interferând cu funcțiile normale ale ficatului.

Sunt 5 virusuri hepatitice, care duc la principalele 5 tipuri de hepatite: A, B, C, D, E. Diferențele dintre hepatite pot fi explicate de diferențele dintre structurile virale, modul de transmitere și alți factori.

Hepatitele nu pot fi diferențiate în general după simptome, deoarece acestea sunt în mare parte similare. De asemenea, o persoană infectată poate să nu prezinte niciun simptom.

Deși simptomele variază în funcție de virus, sistemul imunitar și tipul hepatitei, unele simptome sunt comune:

• materii fecale de culoare deschisă, de culoarea argilei, și icter, ca urmare a excreției reduse a bilirubinei;
• urină închisă la culoare, galben-verzui, ca urmare a faptului că urobilinogenul este excretat în urină;
• dureri abdominale, cauzate de distensia capsulei lui Glisson în jurul ficatului, mai ales în cadranul superior drept abdominal;
• anorexie, vreață, stări de vomă, diaree, constipație, din cauza alterării digestiei;
• oboseală și slăbiciune, cauzate de reducerea metabolismului energetic al ficatului;
• febră, simptome de gripă, dureri articulare și musculare, cauzate de răspunsul general al organismului la inflamații;
• prurit cauzat de acumularea de săruri biliare la nivelul pielii;
• formarea rapidă a echimozelor și tendințe hemoragice, deoarece scade sinteza de protrombină și se reduce absorbția vitaminei K.

Diferențe și asemănări între hepatite:

	Hepatita A	Hepatita B	Hepatita C	Hepatita D	Hepatita E
Agent patogen	Virusul hepatitic A – virus monocatenar tip ARN	Virusul hepatitic B – virus monocatenar tip ADN	Virusul hepatitic C- virus monocatenar tip ARN	Virusul hepatitic D - virus monocatenar tip ARN	Virusul hepatitic E - virus monocatenar tip ARN
Perioada de incubație	15-50 zile	45-160 zile	14-180 zile	14-50 zile	21-60 zile
Mod de transmitere	-contactul direct cu persoana infectată; -consumul de alimente și băuturi contaminate; -transmitere fecal-orală; -transmitere pe cale sexuală.	-contactul cu sânge, organe, materii seminale și alte fluide corporale infectate; -transmitere sexuală; -prin obiecte personale contaminate (periuțe de dinți, lame de ras, unghiere, ace).	-contactul cu sângele persoanei infectate; -obiecte contaminate (periuțe de dinți, lame de ras, unghiere, ace); -mai rar prin contact sexual cu o persoană infectată.	-coinfectare sau super-infectare cu hepatita B; -contactul cu sângele unei persoane infectate; -obiecte personale contaminate; -mai rar prin contact sexual.	-transmitere fecal-orală; -consumul de alimente și băuturi contaminate.
Transmitere de la mamă la copil	Nu se transmite la copil în timpul sarcinii	Se poate transmite	Se poate transmite	Nu se transmite	Nu se transmite
Tratament	-nu există tratament specific; -se acționează prin susținerea organismului pentru a lupta împotriva infecției și pentru reducerea simptomelor.	Medicamente antiretrovirale	Medicamente ca Harvoni sau Sovaldi	Lonafarnib și Interferon pegilat	Nu este tratament specific, doar pentru ameliorarea simptomelor și susținerea sistemului imunitar.
Severitate și complicații	-nu are potențial de cronicizare, majoritatea persoanelor infectate se recuperează fără probleme; -rareori este fatală.	-cronicizarea în rândul celor neimunizați este de 90% la bebeluși, 25-50% la copiii de 1-5 ani și de 6-10% la copii mai mari și adulți; -majoritatea persoanelor se recuperează fără afectare pe termen lung; -15-25 % dintre cazurile de cronicizare dezvoltă alte boli cronice hepatice, inclusiv ciroze, afectare renală, cancer hepatic.	-majoritatea sunt acute și nu se agravează; -în caz de cronicizare, 60-70% dintre pacienți dezvoltă și alte boli hepatice cronice; - 5-20% dezvoltă ciroză în decursul a 20-30 ani; - 1-5% dintre pacienți decedează din cauza cirozei sau a cancerului hepatic din urma hepatitei.	-nu cauzează cancer dar se poate agrava în cazul în care este prezentă și hepatita B.	-nu cauzează cancer, dar este mai gravă în cazul femeilor însărcinate.
Vaccinare	DA	DA	NU	Vaccinul împotriva hepatitei B	DA

Cum te poți proteja de hepatită?

• Vaccinarea este considerată cea mai eficientă metodă.
• Evită contactul cu sângele altei persoane!
• Asigură-te că toate acele din timpul injectării medicamentelor/vaccinurilor sau prelevării probelor pentru analize sunt sterile!
• Igiena corespunzătoare (spălarea mâinilor cât mai frecventă - după și înaintea uilizării toaletei, după schimbarea scutecelor, înainte și în timpul preparării mâncării, înainte de masă etc.)!
• Igiena alimentelor și a apei consumate.
• Contact sexual protejat.
• Evitarea utilizării comune cu alte persoane a obiectelor personale ca periuța de dinți, lama de ras, unghiera, acele etc.
• Efectuarea periodică a analizelor medicale pentru a depista boala la timp.