Sindrom Triplu X - Trisomia X

Sindrom Triplu X - Trisomia X

Sindromul Triplu X mai este cunoscut şi sub numele de Trisomia X, Sindromul XXX, Sindromul 47, XXX sau sindromul Super-Femelă. Boala este una genetică, există doar la femei şi este datorată unui defect ce apare în timpul diviziunii celulelor fetale. În fiecare celulă a unei femei sănătoase există câte doi cromozomi X. Prezenţa unui extra cromozom X determină apariţia acestui sindrom cu o frecvenţă mare în rândul populaţiei: un caz la 1.000 de naşteri.

De obicei, fetele cu sindrom X nu sunt diagnosticate decât din întâmplare. Simptomele unei paciente sunt: dificultăţi în învăţare, întârziere în dezoltarea limbajului şi a vorbirii. Anomalii fizice nu sunt specifice fiecărui caz, comună fiind doar înălţimea ceva mai mare. Astfel, există multe femei cu această boală, fără a şti că o au, care prezintă riscul crescut de a naşte copii cu anomalii cromozomiale. Este foarte important ca mama să deţină toate informaţiile cu privire la boala ei şi la riscurile la care vor fi expuşi viitorii ei copii. (1, 2)


Cauze

Sindromul Triplu X este o boală care nu se transmite din generaţie în generaţie ! Deci boala nu poate fi moştenită de la părinţi, ea apare întâmplător datorită unei diviziuni cu împărţire inegală a cromozomilor. (3)

ADN, cromozomi, caractere genetice

În fiecare celulă a corpului există câte 23 de perechi de cromozomi. Fiecare pereche este formată din doi cromozomi, unul moştenit de la mamă şi celălalt de la tată. Cromozomii reprezintă materialul genetic al celulei (ADN-ul uman este condensat sub formă de cromozomi); fără acesta, celula nu poate exista. Cromozomii primiţi de la părinţi sunt esenţa vieţii, ei dictează aproape toate procesele din corp şi stabilesc chiar şi trăsăturile noastre fizice.

În momentul conceperii, spermatozoidul se uneşte cu ovulul, formând celula-ou. Această unică celulă va avea astfel materialul genetic al celor doi părinţi. Celula urmează diviziuni multiple; fiecare celulă nouă ce se va forma va avea exact acelaşi material genetic prezent în celula-ou. Fiecare caracteristică precum: înălţimea, culoarea ochilor, a părului, predispoziţia către anumite boli, fizionomia feţei este determinată de genele noastre; este extrem de important ca materialul genetic primit de la părinţi să fie nealterat; orice mic defect poate avea consecinţe uriaşe nefaste asupra copilului. De asemenea, este necesar ca schimbul de material genetic să aibă loc într-un mod egal, atât în momentul conceperii celulei-ou cât şi a diviziunilor sale ulterioare.

Una din cele 23 de perechi de cromozomi este cea a sexului. În fiecare ovul există un cromozom X iar spermatozoidul poate avea cromozomul X sau cromozomul Y; tatăl fiind cel care va stabili sexul viitorului copil. Femeile au doi cromozomi X iar bărbaţii au un cromozom X şi un cromozom Y. În cazul sindromului triplu X, pacientul va fi o femeie (XX) cu un cromozom X în plus (23 cromozomi x 2 = 46, XX; 46, XX + 1 = 47, XXX) (4)

Cum apare acest cromozom în plus ?

Apariţia acestui cromozom este stabilită în timpul maturatiei gameţilor (celule sexuale = ovul şi spermatozoid). Dacă apar defecte în timpul acestui proces, iar celula-ou va fi rezultatul unirii gameţilor cu cromozomi supranumerari, sau chiar ulterior, dacă există probleme în timpul dezvoltării embrionare, apare sindromul Triplu-X.

În trisomia X defectele pot apărea:
• La nivelul materialului genetic al ovulului (nedisjunctie)
• La nivelul materialului genetic al spermatozoidului (nedisjunctie)
• În timpul dezvoltării embrionului; urmarea fiind un sindrom Triplu X în mozaic
Cauzele cele mai frecvente au fost evidenţiate în cazul mamelor (nedisjunctia apare mai frecvent În cazul ovulului); specialiştii suspectând o legătură între vârsta înaintată a mamei şi formarea de ovule cu cromozomi X supranumerari. (4)


Sindromul Triplu X în mozaic

Formarea unei celule-ou sănătoase nu exclude din schemă ideea de apariţie a sindromului Triplu X. Dacă în momentul dezvoltării embrionare a avut loc o diviziune somatică în timpul căreia cromozomii sexuali au fost împărţiţi inegal cu formarea unei celule 47, XXX (ex: 46, XX => 45, X şi 47, XXX), acest lucru duce la apariţia sindromului super-femelă. Astfel, populaţia normală de celule 46, XX se va dezvolta împreună cu cealaltă populaţie 47, XXX. În funcţie de raportul acestor populaţii va depinde gravitatea sindromului. Cu cât populaţia de celule anormale e mai mare cu atât simptomele vor fi mai agravate.

Exemple de mozaic Triplu X:
- 47, XXX/46, XX: Simtpomele vor fi mai uşoare datorită prezenţei celulelor normale
- 45, X/47, XXX: formă de mozaic cu sindrom turner şi sindrom Triplu X. (*)
- 47, XXX/48, XXXX: formă de mozaic cu tetrasomie X şi sindrom Triplu X. (*)

* Pacienta va prezenta semne şi simptome din ambele boli, cu variaţie în funcţie de populaţia mai numeroasă. [5]


Semne şi simptome

Se estimează că doar 10% din cazurile de sindrom troplu X sunt diagnosticate în timpul vieţii. [6] De obicei nu există semne şi simptome notabile, dar când acestea există sunt prezente într-o formă uşoară:

  • Inteligenţa poate fi la limita inferioară a normalului
  • Înălţimea este inexplicabil mai mare faţă de cea a părinţilor
  • Epicantus (pliu epicantal, cută mongoloidă) este un pliu cutanat vertical semilunar ce se întinde de la rădăcina nasului spre capătul medial al pleoapei superioare şi care se suprapune pe unghiul median (intern) al ochiului şi pe caruncula lacrimală. Apare în mod normal la populaţiile asiatice, la celelalte rase este asociată unei posibile boli genetice. [7]
  • Distanţa dintre ochi mare
  • Întârziere în dezvoltarea limbajului şi a vorbirii
  • Clinodactilia auricularului (devierea laterală congenitală a degetului 5)
  • Uşoare probleme mentale şi de comportament
  • Constipaţie sau dureri abdominale
  • Hipotonie: musculatură slab dezvoltată
  • Întârziere în abilităţile motorii: mers, aşezat
  • Creierul este mai mic decât în mod normal, cu o posibilă afectare a materiei albe. Nu există corelaţie dovedită între aceste descoperiri şi fenotip; există doar presupunerea că este legat de întârzierile în dezvoltarea limbajului. [4, 8, 9]


Complicaţii

În unele cazuri rare, pot fi prezente şi simptome mai grave:

  • Convulsii şi anomalii renale sau prezenţa unui singur rinichi (au fost raportate în 10% din pacientele acestui sindrom)
  • Insuficienţă ovariană prematură sau anomalii ovariene: ovare malformate sau încetarea funcţionarii ovariene mult mai devreme decât la vârsta normală a menopauzei. În cazurile cu simptome mai grave, este posibil că pacienta să aibă probleme de adaptare, de socializare, simţindu-se stigmatizată şi având o stimă de sine scăzută.
  • Boli autoimmune [4, 8, 9]


Diagnostic paraclinic

In utero

Dacă părinţii doresc să afle înainte de termen dacă copilul lor are Trisomia X, aceştia au la dispoziţie o serie de teste:
Cariotiparea – examinarea cromozomilor în interiorul unor celule prelevate de medic. Se poate determina numărul de cromozomi prezenţi în celule, dar şi schimbările structurale vizibile. Acest test poate fi efectuat prin:
• Amniocenteză: O precedură invazivă care constă în prelevarea unei cantităţi mici de lichid amniotic ce înconjoară fetusul. Cu vizibilitate oferită de ecograf, medicul introduce un ac lung până în interiorul uterului.
• Biopsia vilozităţilor corionice:

  • transcervical prin introducerea unui tub subţire de plastic
  • transabdominal prin introducerea unui ac lung prin abdomen

Medicul prelevă o mostră de ţesut, în condiţii sterile, care va fi dusă în laborator pentru investigaţii genetice.
În ambele cazuri, rezultatul investigaţiei poate fi afişat după două săptămâni.

După naştere

Trisomia X poate să nu fie evidentă la nou-născută în momentul naşterii. Singurele simptome pot fi considerate ca variaţii ale normalităţii: 400-500 grame mai puţin decât un copil perfect sănătos, circumferinţa capului este puţin mai mică, iar tonusul muscular este mai scăzut.

• Cariotipare prin analize de sânge - Puncţie venoasă– colectarea sângelui din venă, de obicei de la nivelul plicii cotului.
• Numărul de corpusculi Barr este 2 (în mod normal este doar unul). În timpul blastogenezei are loc inactivarea prin heterocromatinizare a unui cromozom X. În cazul sindromului Triplu X, are loc heterocromatinizarea a 2 cromozomi X.
Cariotiparea după naştere este recomandată datorită apariţiei sindromului Triplu X în mozaic. [5, 6, 10, 11, 12, 13, 14]


Diagnostic diferenţial

Semnele şi simptomele trisomiei X pot fi asociate greşit altor diagnostice greşite, datorită similitudinii. Variaţia simptomatologiilor în cazul fiecărui individ poate induce doctorul în eroare, în special în cazurile mai grave. Diagnosticul diferenţial util în cele mai multe cazuri este reprezentat de cariotipare. Aceasta nu este o sursă de informare detaliată asupra materialului genetic inspectat iar dacă simptomele nu concordă exact celor specifice sindromului se poate recurge la un studiu detaliat al ADN-ului. Bolile cu care nu trebuie confundat Sindromul Triplu X: Sindromul cromozomului X fragil, trisomia 21, mozaic în trisomia 21, sindromul Sotos, sindromul Beckwith-Weidemann, sindromul Turner, ADHD, autism.

În momentul în care părinţii află că viitorul lor copil are sindromul triplu X, aceştia reacţionează diferit; una dintre reacţii fiind dorinţa de a încheia cât mai rapid sarcina şi a suferi un avort. Doctorul trebuie să explice şi să ofere toate informaţiile de care aceşti părinţi au nevoie. Copiii cu Trisomie X nu sunt atât de diferiţi de ceilalţi, sunt fete care cu puţină atenţie, iubire şi sprijin se pot dezvolta în aceeaşi măsură ca şi cele normale de vârsta lor. Boala nu este contagioasă, letală şi nu e din vina părinţilor. [6]


Modul de viaţă

Şcoala

Dacă din timpul copilăriei fetiţelor cu trisomia X li se implementează un program sportiv, problemele de hipotonie musculară se ameliorează sau dispar. La început se pot plânge de oboseală rapidă datorită musculaturii slab dezvoltate, însă aceasta dispare după practicarea unui sport.
Fetele pot fi vorbăreţe, dar nu au acelaşi vocabular dezvoltat şi nu înţeleg la fel de repede frazele complicate. Unele întâmpină dificultăţi în exprimarea gândurilor şi dificultăţi în înţelegerea glumelor.
Mişcările grosiere sunt normale, dar cele fine necesită antrenament. Probleme apar astfel în scris şi colorat. Învăţarea unui instrument sau repetarea scrierii de multiple ori sunt modalităţi de exersare care pot duce la dispariţia problemelor în timp.

Problemele întâmpinate în timpul şcolarizării nu sunt mari, doar unele au nevoie de ajutor; problemele mai frecvente sunt în înţelegerea matematicii. De asemenea, există în multe cazuri probleme de memorare a lecţiilor recente, fiind necesare mai multe repetiţii decât în mod normal. Sunt diferenţe mari de la caz la caz, de cele mai multe ori problemele sunt depăşite, existând multe cazuri de femei care au absolvit toate nivelele de învăţământ.

Prietenii

Membri familiei descriu fetiţele cu sindrom triplu X că fiind iubitoare şi pline de afecţiune. De asemenea, sunt glumeţe şi pot avea prieteni apropiaţi. Unele sunt foarte timide şi au probleme de socializare, având o stimă de sine scăzută. Acesta este rezultatul conştientizării faptului că sunt diferite. Pentru a reuşi un lucru obişnuit ele au nevoie de ceva mai mult efort decât ceilalţi.

Fertilitate

Femeile cu trisomia X sunt fertile, pot avea copii. Prima menstruaţie apare la o vârstă normală. Totuşi, în multe cazuri a fost raportată apariţia insuficienţei ovariene premature şi menopauza prematură. În acest caz este necesară efectuarea de analize hormonale şi ginecologice. Există un risc crescut al femeilor cu Sindrom Triplu X de a avea copii cu modificări în cromozomii sexuali. Acest aspect trebuie luat în considerare în decizia de a avea copii şi este necesar a consulta sfatul genetic pentru a cunoaşte toate riscurile la care va fi expus viitorul copil. [15]

Aptitudini speciale

Fetele cu sindrom triplu X au latura artistică dezvoltată, având aptitudini în artă, muzică, îngrijirea unui animal de companie sau a unui copil. [5, 16, 17]

Tratament

Cromozomul X nu poate fi îndepărtat din celule. Tratamentul în sondromul triplu X poate fi acordat doar semnelor şi simptomelor. Cel mai adesea, tratamentul este necesar doar în timpul copilăriei; toate simptomele dispar cu timpul dacă le-a fost acordată destulă atenţie. Este necesară monitorizarea progreselor de către un medic specialist.

Dezvoltarea trebuie susţinută prin metode de stimulare precoce, terapie în vorbire, stimulare motorie prin practicarea sportului. Alte probleme pot fi ADHD, dificultăţile în învăţare, anxietate, probleme sociale, de relaţionare cu cei de aceeaşi vârstă, probleme mentale. Parinţii pot apela la un medic psiholog, psihiatru sau neurolog în cazul în care depăşirea simptomelor este problematică. Este extrem de importantă asigurarea unui mediu inter-relaţional de sprijin care să cuprindă atât toţi membri familiei cât şi mediul educaţional şi al prietenilor.

Perioadele de holbare şi mişcările atipice pot fi semnul unor tulburări convulsive parţiale. Este necesară efectuarea unei electroencefalograme pentru a verifica existenţa acestui tip de probleme.

Există probabilitatea de a avea probleme hormonale sau ginecologice ca de exemplu: menarhă întârziată, ciclul menstrual neregulat, probleme de fertilitate. În funcţie de caz, doctorul va stabili tratamentul corespunzător. Insuficienţa ovariană prematură a relevat în studiile hormonale prezenţa hipogonadismului hipergonadotrop.
Constipaţia trebuie tratată corespunzător. [4, 6]


Prognoza

Prognoza în trisomia X este foarte bună. În majoritatea cazurilor simptomele sunt uşoare, femeile duc o viaţă normală, în unele cazuri având nevoie de ajutor suplimentar în învăţare şi vorbire. Există paciente care au absolvit toate formele de învăţământ. Chiar şi feritilitatea în mod normal este bună. [3, 18]

Concluzii

Sindromul Triplu X sau trisomia X este o boală genetică, care nu se transmite din generaţie în generaţie, nu este contagioasă şi nici letală. Caracteristicile principale sunt: statura înalta, epicantus, clinodactilie, hipotonie musculară, întârziere în mers, învăţare, vorbire. Gravitatea acestor simtptome variază de la caz la caz, în general având forme uşoare. Există două tipuri de pacienţi cu Sindrom Triplu X: simplu (100% celule 47, XXX) şi în mozaic (doar un procent din celule, variabil de la caz la caz prezintă 47, XXX). Semnele şi simptomele caracteristice sunt mai uşoare în cazul mozaicismului datorită existenţei unei populaţii de celule normale. În cazul mozaicismului cu sindrom Turner sau tetrasomie, pacienta va prezenta atât simptomele sindromului Triplu X cât şi a celeilalte boli, variind in funcţie de raportul fiecareia, cu consecinţe mai grave.

Părinţii nu trebuie să se sperie la auzul veştii că viitorul lor copil suferă de acest sindrom. Multe dintre femeile cu acest sindrom nu descoperă decât întâmplător boala. Există şansa de a duce o viaţă normală şi plină. Cu multă dragoste, atenţie şi ajutor special în copilărie, fetiţele cu acest sindrom pot duce o viaţă normală, pot absolvi o şcoală normală, se pot căsători şi pot avea copii. [19]


Data actualizare: 17-12-2013 | creare: 12-09-2013 | Vizite: 16299

Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK