Sindromul Aarskog

Sindromul Aarskog este o boală rară, ereditară, caracterizată prin statură mică, faţă anormală, anomalii ale organelor reproductive şi ale scheletului. Sindromul Aarskog-Scott sau simplu, sindromul Aarskog este numit în onoarea lui DJ Aarskog şi a lui Cl. Scott Jr. Aceştia sunt medici pediatri de origine norvegiană şi americană care, în anul 1970, la 17 ani de la descoperirea structurii de ADN, descriu individual boala. Sindromul mai poartă denumirea de displazia facio-digito-genitală sau displazia facio-genitală. (1)


Sindromul Aarskog este o boală extrem de rară, din 1970 până în prezent fiind raportate doar 100 de cazuri în documentaţia clinică. Estimativ, se consideră totuşi că frecvenţa sa este de 1 la 25.000 de cazuri, la fel că orice altă boală autozomal recesivă. (2)


Sindromul Aarskog este o boală genetică heterogenă, ceea ce înseamnă că prezintă aceeaşi manifestare clinică la pacienţi cu diferite tipuri de mutaţii (este diferită de pleiotropie care semnifică manifestări diferite în cazul mutaţiilor la nivelul aceluiaşi locus - locaţia specifică a unei gene pe un cromozom). Mutaţiile care survin la nivelul genei FDG1 (localizată pe cromozomul X) sunt cauza cunoscută a acestei boli. (2, 3, 4)


Sindromul Aarskog-Scott face parte din categoria genetică: boală autozomala recesivă legată de X. Atât bărbaţii (XY) cât şi femeile (XX) prezintă cromozomul X, astfel, boala poate fi prezentă atât la femei cât şi la bărbaţi. Este mai des întâlnită la bărbaţi şi într-o formă mult mai gravă. Această explicaţie poate fi dată de faptul că femeia prezintă în fiecare celulă doi cromozomi X iar bărbaţii unul singur, care deţine şi majoritatea informaţiei genetice faţă de cromozomul Y. Frecvenţa bolii este mai mare deci la bărbat- boala este recesiva iar in plus: la femeie se inactivează unul din cei doi cromozomi X iar la bărbaţi există unul singur, vital. (2, 5)

Cauze

Sindromul Aarskog poate avea două cauze majore:

  • Boala poate fi moştenită genetic, cauzată de apariţia unei mutaţii la nivelul cromozomului X.
  • Boala poate apărea şi datorită unei mutaţii noi, fără a fi moştenită de la un părinte.


Gena FDG1 care prezenta mutaţii pe cromozomul X a fost întâlnită la 20% din pacienţii care prezentau sindrom Aarskog şi au făcut teste moleculare. În procent de 80%, cauza este necunoscută. Rolul major al acestei gene este de a codifica o proteină care activează formarea normală a oaselor şi a scheletului. Alte gene pot fi de asemenea implicate, fiind o boală genetică heterogenă. (6, 7)

Transmitere

De obicei, în bolile autozomale legate de X, femeia purtătoare este cea care transmite boala fiilor.
Băieţii unei mame purtătoare au riscul de 50% de a moşteni boala, iar fetele au acelaşi risc de a fi purtătoare ale genei mutante.
Bărbaţii nu pot transmite boala băieţilor, dar fetele lor moştenesc gena purtătoare în procent de 100%.
Pentru ca o femeie să aibă acest sindrom, este necesar să moştenească ambii cromozomi X cu aceeaşi mutaţie la nivelul genei FDG1 (cazuri extrem de rare).
Dacă boala apare printr-o mutaţie nouă la unul din copiii unei familii sănătoase, nu există posibilitatea că aceasta să fie moştenită de la părinţi de următorul copil al familiei. Doar persoana care prezintă mutaţia nouă este cea care poate transmite gena viitoarelor generaţii. (6, 8)


Semne şi simptome

Sindromul Aarskog este o anomalie de dezvoltare - după cum sugerează numele: facio-digito-genital - caracterizată prin statură mică în asociere cu o varietate de anomalii structurale ce includ tipic faţa, extremităţile şi organele genitale:

Statura

  • statura scurtă în timpul copilăriei cu recuperare în perioada pubertară

Caracteristicile feţei

  • faţă rotunjită
  • hipertelorism: distanţa mărită între cei doi ochi
  • ochii puţin înclinaţi
  • nas mic cu narine anteversate
  • subdezvoltarea jumătăţii inferioare a feţei
  • creşterea întârziată a dinţilor
  • uneori, despicătură labială/palatină
  • gât scurt

Caracteristicile mâinilor şi picioarelor

  • prezenţa unui singur pliu palmar
  • brahidactilie (degete scurte la nivelul mâinilor şi picioarelor)
  • clinodactilia degetului 5 (degetul mic curbat spre interior)

Caracteristicile aparatului genital extern

  • aspectul scrotului deformat
  • criptorhidie - testicule necoborate în scrot
  • maturitate sexuală întârziată

Alte simptome specifice

  • buric care iese în evidenţă
  • posibile dizabilităţi intelectuale (uşoare sau moderate)
  • pectus excavatus (torace cu aspect înfundat)
  • linia de implantaţie a părului la nivelul frunţii în formă de V
  • articulaţii hiperflexibile
  • genu recurvatum: întinderea exagerată în faţă a gambei faţă de coapsă, cu formarea unui unghi deschis anterior
  • lipsa unor dinţi (7, 8, 9, 10)


Diagnostic

Diagnosticul de sindrom Aarskog se pune pe seama semnelor şi a simptomelor. Este mult mai evidenţiat în primii ani de viaţă, caracteristicile faciale estompandu-şi anormalitatea pe seama trecerii timpului.
Diagnosticul se poate pune şi prin teste la nivelul ADN-ului: identificarea mutaţiilor la nivelul genei FDG1. (*)

Atenţie! În cazul în care mutaţia nu se găseşte, este posibil că pacientul să se numere printre cele 80% de persoane care prezintă sindromul, dar acesta este de cauză necunoscută. Se fac numeroase cercetări privind această boală; deşi frecvenţa sa este extrem de redusă în populaţia globului.

Diagnostic diferenţial

Dacă testele de ADN nu atestă existenţa genei FDG1, doctorul poate suspiciona şi alte posibile diagnostice, cu simptomatologie similară: Sindromul Noonan, sindromul short, pseudohipoparatiroidism sau sindromul Robinow. (11)

Tratament

Nu există tratament curativ pentru sindromul Aarskog-Scott. Tratamentul este doar simptomatic şi poate include:

  • În cazul testiculelor necoborate în scrot este preferabil tratamentul chirurgical înaintea vârstei de un an
  • Statura mică necesită tratamente hormonale de creştere
  • Creşterea întârziată a dinţilor şi dispoziţia lor trebuie monitorizată în timpul copilăriei de către un medic dentist
  • Intervenţie chirurgicală în cazul despicăturii labiale/palatine
  • Unii copii cu probleme în dezvoltarea mentală necesită asistenţă educaţională specializată.


Există dispute legate de afectarea intelectuală a pacienţilor cu sindrom Aarskog. Un studiu în care au fost implicaţi 21 de pacienţi infirmă ipoteza ce susţinea că inteligenţa scăzută este asociată sindromului Aarskog. Distribuţia IQ-ului era normală, variind între 68 şi 128. (12)

Femeile purtătoare pot prezenta doar un fenotip uşor afectat cu hipertelorism şi linia de implantare a părului la nivelul frunţii în formă de „V”.
Fertilitatea este normală, dar unii bărbaţi pot avea o fertilitate redusă. (6, 7, 11)

Prognoza

Pentru majoritatea pacienţilor, prognoza este bună. Este recomandată tratarea cât mai precoce a simptomelor, monitorizarea dentiţiei şi a inteligenţei în perioada copilăriei. (11)

Concluzie

Sindromul Aarskog este o boală genetică extrem de rară, care afectează majoritar bărbaţii. Există două moduri prin care o persoană se poate naşte cu acest sindrom: moştenirea genei de la părinţi sau apariţia unei mutaţii noi. Părinţii care au un copil cu acest sindrom nu trebuie să se îngrijoreze deşi nu există tratament. Prognoza este bună dacă se acordă tratament cât mai devreme cu putinţă. Persoanele care prezintă în familie această boală trebuie să solicite sfatul genetic pentru a afla mai multe detalii privind modul de transmitere al bolii, şansele de a fi purtători şi de a transmite gena anormală copiilor. (9)


Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK