Sindromul Fregoli

Sindromul Fregoli este caracterizat de existența convingerii că una sau mai multe persoane, familiare pacientului, de obicei un persecutor, își schimbă frecvent înfățișarea (pacientul consideră, in ciuda absenței unei asemănări fizice, că aceste persoane sunt identice din punct de vedere psihologic).

Această afecțiune face parte din grupul sindroamelor de identificare greșită, alături de sindromul Capgras, intermetamorfoza și sindromul dublului subiectiv. (1) (2)


Sindromul Fregoli, fiind asociat cu hiper-identificarea (pacientul recunoaște ca fiind familiare fețe ale necunoscuților, găsește asemănări imaginare între persoane diferite), poate fi considerat în opoziție cu sindromul Capgras, acesta din urmă fiind asociat cu hipo-identificarea (pacientul neagă identitatea rudei sale, a cunoscutului, găsind mici diferențe între „original” și sosie). (3) (4)

Acest sindrom a fost descris pentru prima dată în 1927 (de către francezii Courbon și Fail), fiind numit după celebrul actor italian al acelor vremuri, Leopold Fregoli, faimos pentru talentul său de a își schimba înfățișarea rapid în cadrul spectacolelor sale. De multe ori, spectatorii erau încredințați că este vorba de mai mulți actori. (5)


Cauze și factori de risc

Sindromul Fregoli este considerat o afecțiune neuropsihiatrică rară, care apare în contextul schizofreniei, tulburării schizoafective sau a altor afecțiuni organice. Sindroamele de identificare greșită au fost corelate cu afecțiuni psihiatrice în 60-75% din cazuri și cu afecțiuni organice în 25-40% din cazuri.

Din punct de vedere neurobiologic, acest sindrom a fost asociat predominant cu leziuni ale emisferei cerebrale drepte, alături de o hiperactivitate în cortexul perirhinal (situat la nivelul lobului temporal), responsabilă pentru familiaritatea excesivă caracteristică. (6) (7)

Afecțiuni asociate frecvent cu sindroamele de identificare greșită:


Dacă sindromul Capgras este asociat frecvent cu demența și alte afecțiuni neurologice, sindromul Fregoli se asociază, în majoritatea cazurilor, cu afecțiuni psihiatrice. Există, însă, în literatură, cazul unui pacient de 57 de ani cu istoric de boală Parkinson care a dezvoltat sindrom Fregoli în urma tratamentului cu Levo-Dopa. (3)


Semne și simptome

Sindroamele de identificare greșită au un grad mare de interschimbare, fără a putea fi caracterizate ca sindroame distincte sau asociate cu o anumită afecțiune.

Aspecte clinice:

  • convingerea că una sau mai multe persoane, familiare pacientului, de obicei un persecutor, își schimbă frecvent înfățișarea;
  • depersonalizarea precede frecvent sindromul de identificare greșită;
  • debut de obicei brusc, după un episod psihotic acut;
  • debut progresiv, rar;
  • comportament paranoid;
  • depresie;
  • expresie redusă a emoțiilor.relația pacientului cu persoana identificată greșit nu este neapărat negativă, fiind mai importantă intensitatea acestei relații;
  • ostilitatea – prezentă mai frecvent la pacienții schizofrenici;
  • de obicei, sunt prezente și alte iluzii în afara celor de identificare greșită;
  • elemente de erotomanie (pacientul poate avea predominant iluzii cu conținut erotic; de exemplu, pacientul poate să creadă, în mod eronat, că o persoană, de obicei cu statut social mai înalt, este îndrăgostită de el/ea);
  • pacienții analizează cu atenție caracteristicile fizice și comportamentul persoanelor pe care le identifică greșit, apoi devin convinși de existența impostorului fără a mai avea nevoie de analiză;
  • de obicei, pacientul este convins că impostorul are intenții malefice;
  • numărul persoanelor identificate greșit poate crește, extinzându-se la personalul medical;
  • în cazul unei recăderi, apărută după o perioadă de remisie, majoritatea pacienților au același tip de sindrom de identificare greșită ca în episodul acut. (1) (7) (8)


Diagnostic clinic și paraclinic

Evaluarea completă a unui pacient cu sindrom Fregoli include:

  • examenul psihiatric complet al pacientului;
  • examenul clinic general, inclusiv examenul clinic neurologic; este necesară verificarea ipotezei unei afecțiuni organice (afecțiuni cerebro-vasculare, traumatisme cerebrale, demență);
  • teste de laborator: evaluarea funcției tiroidiene și hepatice, glicemie, uree, creatinină.


În vederea diagnosticării pot fi utilizate o serie de mijloace imagistice:

  • electroencefalograma (EEG) – pot fi identificate modificări asemănătoare celor din epilepsie de intensitate variată;
  • tomografia computerizată (CT) – pot fi identificate atrofia lobului frontal și temporal, bilateral; leziuni ale emisferei drepte pe fondul unei atrofii corticale difuză sau leziuni bifrontale; leziune temporo-parieto-occipitală dreaptă;
  • rezonanța magnetică nucleară (RMN) – în unele cazuri au fost identificate leziuni bilaterale subcorticale în regiunile occipito-temporale și frontale.


Uneori sunt necesare și teste neuropsihice ca testul Rorchach (testul petelor de cerneală). (7)

Tratament

De obicei sindroamele de identificare greșită se remit odată cu tratarea patologiei de fond (tratamentul specific afecțiunii psihiatrice sau organice).

Aceste sindroame pot necesita tratament cu antipsihotice tipice sau atipice, însă răspunsul la tratament este variat de la un pacient la altul. (7)
Putem cita din literatură cazul unui pacient cu boală Parkinson, al cărui sindrom Fregoli s-a remis la scăderea dozei de Levo-Dopa și introducerea unei doze mici de antipsihotice atipice. (3)

Recomandări pentru pacienți

Principala recomandare în situația apariției bruște a semnelor și simptomelor unui sindrom de identificare greșită este consultarea unui medic psihiatru. Acesta va putea identifica contextul instalării sindromului (afecțiune organică și/sau psihiatrică) și vă va îndruma spre efectuarea investigațiilor necesare, tratamentul corespunzător și/sau spre consultarea unui alt specialist (atunci când este cazul, în funcție de afectarea organică diagnosticată).


Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK