Sindromul Ogilvie (Pseudo-obstructia colonica)

Semne si simptome

Este importanta obtinerea unui istoric complet al pacientului cu informatii despre:
-senzatia de discomfort abdominal, crampe, greata sau varsaturi
-gaz excesiv, senzatie de masa blocata rectal
-frecventa, cantitatea si temporizarea defecatiei normale si orice modificare recenta
-cantitatea, consistenta si culoarea scaunului recent
-tipul de dieta, consumul de laxative sau efectuarea de clisme, consumul de medicamente.

Pseudo-obstructia colonica acuta.
Apare cel mai frecvent la persoanele debilitate, pacientii spitalizati si este asociata cu o varietate larga de conditii medicale si chirurgicale. Pacientii chirurgicali incep sa dezvolte simptome care au un debut insidios la 3-5 zile dupa procedura operativa.
Pacientii cu sindrom Ogilvie prezinta distensie abdominala si au constipatie. Pina la 40% au un istoric recent de flatulenta si tranzit intestinal. Simptomele de prezentare cuprind urmatoarele: durere abdominala, greata si barsaturi, constipatie si febra.
Examenul fizic arata distensie abdominala, sensibilitate abdominala, zgomote intestinale: normale sau hioperactive 40% sau hipoactive sau absente-60%.
Complicatii. Perforatia colonica: daca colonul nu este decompresat inainte de a atinge diametrul critic pacientul este la risc de perforatie colonica.

Pseudo-obstructia colonica cronica.
Pacientii cu pseudo-obstructie intestinala experimenteaza in general distensie abdominala si durere, ameteli, oboseala si greata cu varsaturi pentru citeva zile sau luni inainte ca afectiunea sa fie recuoscuta. Un tip de durere este asociata cu distensia intestinala si se amelioareaza cu timpul sau dispare temporar daca distensia intestinala scade. Un al doilea tip este probabil secundar spasmului muscular sau hiperalgeziei viscerale si este independenta de distensia intestinala.

Distensia abdominala variaza de la absenta pina la echivalentul a 9 luni de sarcina in functie de natura si extinderea patologiei. Poate fi prezent un zgomot de suctiune si borborismente. Durerea si distensia pot fi continui sau separate de perioade de ameliorare clinica. Varsatura consta in alimente ingerate cu 12 ore anterior si poate fi fecaloida.

La pacientii cu implicarea predominanta a intestinului subtire suprapopularea bacteriana si scaunele restante conduc la steatoree si diaree. Implicarea predominanta colonica determina de obicei constipatie, megacolon sau ambele. Pacientii cu ambele tipuri de implicare pot varia intre diaree si constipatie in functie de severitatea steatoreei si implicarea relativa a fiecarui organ. Numerosi pacienti au implicari ale esofagului care poate fi asimptomatica sau poate produce disfagie, durere toracica, regurgitatie, reflux si pirozis. Neuropatiile viscerale se pot manifesta prin simptome care sugereaza acalazia sau spasmul esofagian difuz.

Implicarea gastrica produce gastropareza. Distensia abdominala si durerea determinata de orice combinatie intre stomac, intestinul subtire si colon rezulta cu scaderea aportului de alimente, scadere in greutate si malnutritie, in special cind este combinata cu malabsorbtia. Pacientii cu implicare limitata a colonului si a intestinului subtire distal pot avea greutate relativ normala deoarece intestinul proximal neafectat permite absorbtia intestinala. Pacientii pot avea istoric de scadere in greutate sau interventii abdominale anterioare fara descoperirea unor leziuni de obstructie sau un istoric medical familial pozitiv pentru conditie.