Sindromul Silver-Russell

Sindromul Silver–Russell reprezintă una dintre anomaliile cromozomiale ce determină retard de creștere, atât intrauterin, cât și post-natal. Această afecțiune se caracterizează printr-o variabilitate crescută fenotipică și genotipică.

Din cauza diversității tabloului clinic, frecvența acestei patologii nu este cunoscută cu exactitate, fiind posibil subdiagnosticată. La nivel global incidența variază intre 1-30. 000 și 1-100. 000. (1)

Trăsăturile caracteristice ale sindromului Silver-Russell sunt: retard de creștere intrauterină și persistența deficitului de creștere post-natal, macrocefalie relativă și facies triunghiular caracteristic cu micrognație, frunte proeminentă, colțurile gurii orientate către inferior și anomalii de implantare a urechilor.

Majoritatea cazurilor de sindrom Silver-Russell apar sporadic, însă există și pacienți cu antecedente familiale pozitive. Transmiterea se realizează autosomal dominant, cu o puternică variabilitate intrafamilială. Prin progresele apărute în domeniul geneticii, confirmarea diagnosticului clinic a devenit posibilă în cazul a peste 50% dintre pacienți. (2)

Cauze

Amprentarea genomică (sau imprintingul parental) reprezintă represia permanentă a unei gene din perechea de alele într-o manieră dependentă de originea parentală. Există mai multe afecțiuni genetice care apar ca urmare a unui defect de imprinting (Sdr. Angelman, Prader Willi, Beckwith-Wiedemann, Silver-Russell). Aceste gene amprentate genomic au o puternică influență asupra procesului de creștere, determinând afectarea ei ca trăsătură definitorie a acestor sindroame.

Cele mai frecevent întâlnite anomalii cromozomiale în sindromul Silver-Russell sunt localizate la nivelul cromozomului 11 în 44% dintre cazuri, asociat cu un fenotip mai sever și mutația la nivelul cromozomului 7 în 5-10% din cazuri – ce duce la un fenotip mai estompat. Se observă așadar un polimorfism al fenotipului asociat cu localizarea defectului cromozomial.

Mecanisemele patofiziologice ce determină fenotipul bolii sunt încă insuficient elucidate. Anomaliile apărute la nivelul cromozomului 11 determină scăderea expresiei genelor pentru IGF2, principalul factor implicat în creșterea intrauterină. (3)

Semne și simptome

Retardul creșterii intrauterine asociat cu greutate redusă la naștere reprezintă primul și cel mai important semn în cazul majorității pacienților afectați. De asemenea, pe durata copilăriei deficitul statural nu este recuperat, iar greutatea este sub limita normală pentru vârstă. Contrastant, circumferința capului este corespunzătoare cu vârsta, determinând aspectul de macrocefalie relativă.
Micrognația și bombarea frunții determină aspectul caracteristic de față triunghiulară, aspect ce se estompează odată cu înaintarea în vârstă.

Asimetria corporală este observabilă la nivelul feței, membrelor - sub forma scurtării și creșterii circumferinței, abdomenului și toracelui - scolioză.
 
Nou-născuții cu sindrom Silver-Russell prezintă tipic un deficit statural superior celui ponderal. Însă, în perioada postnatală secundar tulburărilor gastrointestinale funcționale și structurale asociate, tulburările de creștere apar și secundar unei nutriții deficitare. Patologia digestivă sau malnutriția se întâlnesc la peste 70% dintre pacienții cu sindrom Silver-Russell, fiind mai frecvent reprezentată de reflux gastro-esofagian și constipație.
Recuperarea deficitului staturo-ponderal, fenomen întâlnit în cazul copiilor cu greutate redusă la naștere, este asociat cu riscul de apariție a sindromului metabolic la vârstă adultă.

Pubertatea are loc la vârsta normală, însă precoce în relație cu deficitul statural, ducând la închiderea cartilajelor de creștere și în final statură joasă. (4)

Acești copii prezintă masă musculară și hepatică redusă și o disproporționalitate între dimensiunile cerebrale și dimensiunile corpului. În asociere cu dificultățile de alimentație apare un risc de hipoglicemie ce poate determina secundar afectare neurocognitivă.

Tulburările neurocognitive - întârziere mentală și verbală, tulburări de spectru autist, distonie miotonică - sunt asociate în special cu mutații ale cromozomului 7. (1)
Anomalii minore și mai puțin specifice sunt clinodactilia degetului V, displazia urechilor și hipospadias la băieți.

Diagnostic

Sindromul Silver Russell face parte dintr-un subgrup de afecțiuni ce determină greutate redusă la naștere.

În ciuda progreselor în domeniul geneticii, investigațiile moleculare sunt nediagnostice într-o proporție semnificativă de cazuri cu fenotip caracteristic, importanța diagnosticului clinic fiind așadar primordială. Au fost elaborate o serie de scoruri clinice, cel mai cunoscut fiind scorul Netchine–Harbison.

Diagnosticul molecular pozitiv confirmă suspiciunea clinică și permite stratificarea pacienților în grupuri diferite ce beneficiază de tratament individualizat.

Tratament

Principalul deziderat al terapiei copiilor cu sindrom Silver-Russell este asigurarea unui suport nutritiv corespunzător pentru a preveni deficitul de creștere staturo-ponderal asociat malnutriției și hipoglicemia.
Sindromul Silver-Russell reprezintă o indicație pentru tratamentul farmacologic cu hormon de creștere. Este dorită inițierea precoce a tratamentului, de obicei în primii 2-4 ani de viață.
Tratamentul cu analogi de GNRH poate întârzia progresia pubertară, facilitând atingerea potențialului maxim al înălțimii.

Concluzii

Sindromul Silver-Russell reprezintă o cauză rară, dar importantă, a deficitului de creștere intrauterin și post-natal. Pentru că sunt multiple afecțiuni asociate, copiii cu sindrom Silver-Russell necesită o monitorizare multidisciplinară și un management corespunzător.